Vanzatorul este inainte de toate o persoana (fizica sau juridica), dar in ambele cazuri reprezentata de o fiinta umana.
Daca lucrurile ar pleca de la acest fapt, cu siguranta ca tranzactiile imobiliare ar fi mult mai placute; dar in cele mai multe cazuri, influentati de factori externi(probleme, datorii, diferite situatii fortate de imprejurari, vanzatorii devin irascibili, tensionati de situatia care ii determina sa vanda un imobil; si atunci punctul de plecare in sensul de vanzare al imobilului este destul de greoi.
Vanzatorul, cel putin la inceput, nu are sfatul unui intermediar(agent imobiliar sau agent de reprezentare) avizat, ci considera ca informatia de care beneficiaza de pe internet, ziare, sau din "vecini" este cea corecta care il avantajeaza sa ceara pretul; sau se bazeaza pe principiul: dom'le e al meu si merita" - dar este gresit! este clar ca vanzatorul va dori mereu sa obtina pretul cel mai mare pentru imobilul sau, dar daca ar face schimb pentru cateva minute cu optica cumparatorului, si-ar da seama ca pretul pe care il cere nu este corect(in cele mai multe cazuri). De aceea, cel mai indicat pentru vanzator este sa apeleze la profesionisti, iar pretul obtinut va fi unul corect in raport cu perioada de vanzare si cu piata comparativa pe segmentul din care face parte.
Cum sa alegeti agentul sau agentii cu care veti colabora?
Este foarte important sa va intalniti personal cu cel cu care veti decide ca plecati la drum pentru vanzare. O prima intalnire ar trebui sa o aveti la sediul societatii pe care o reprezinta, asa va veti da seama cu cine lucrati, unde il gasiti, daca este intradevar cine pretinde a fi, iar a doua intalnire trebuie sa fie la imobilul pe care il puneti la vanzare in scopul de a face o evaluare a proprietatii pe care o detineti. Dupa cele doua intalniri, veti avea o opinie de pret si in functie de metoda de lucru a fiecarui agent va exista si randamentul celor spuse.
Este indicat sa aveti mai multe pareri despre imobilul dvs, in sensul ca prin metoda comparatiei va veti da seama pe cine trebuie sa alegeti sa se ocupe de vanzarea imobilului dvs.
Este important ca negocierea care se aplica imobilului pe care pe care il detineti sa fie justificata , nu doar pur si simplu: dom'le nu face atatia bani"!
Etapele unei vanzari sunt:
1. Antecontractul de vanzare -cumparare (promisiunea bilaterala) ce trebuie sa contina datele partilor, adresa imobilului, acte ce stau la baza proprietatii, buletine, pretul, avansul platit, suma totala a imobilului, termenul la care se va plati, pretul, modalitatea de plata(cash, credit), cheltuieli ocazionate cu vanzarea si cumpararea imobilului, si eventuale clauze care se stabilesc in mod particular intre partile participante la precontract (termen de eliberare, mobilat, nemobilat, etc.)
2. Actul final de vanzare cumparare care se incheie in cadrul unui notariat public. Inainte de semnarea actului final, trebuie sa va asigurati ca documentele reprezinta vointa dumneavoastra, ca banii pentru imobil va sunt platiti (in cazul platii cash), iar in cazul creditelor ca banii va sunt pusi la dispozitie in cont)
Daca pina acum am vorbit in mare parte de drepturi, un vanzator are si obligatii catre:
agentul imobiliar: plata unui comision de intermediere (care trebuie stabilit de la inceput),
asociatia de proprietari - sa aibe intretinerea imobilului platita la zi,
ENEL, Congaz, TV, etc,
daca nu are cadastru si intabulare este obligatia proprietarului de a il achita,
daca nu are certificat energetic (in situatia creditelor, acesta este necesar), are obligatia sa il achite,
impozitul pe proprietate, catre adminitratia fiscala,
impozitul pe venit rezultat din vanzare
text informativ realizat de Mihai Suciu, administrator Ambient Intermed
Acte necesare Dosar legea 247 (retrocedare terenuri)
În vederea analizării și solutionării cererilor privind revendicarea în baza Legii nr. 247/2005 dosarul trebuie sa conțină următoarele acte marcate:
Acte doveditoare ale dreptului de proprietate
În cazul tranzacțiilor neoperate în cartea funciară se vor depune copii legalizate a contractelor de vânzare-cumpărare
Copia actului de identitate și acte de stare civilă, pentru petiționari
Împuternicire notarială legalizată pentru reprezentantul revendicatorului
În cazul moștenitorilor, acte care să certifice aceasta calitate, respectiv copie după certificatul de moștenitor, precum și certificatul de deces
Planul de situație privind identificarea imobilului, din punct de vedere topografic și dimensional, cu delimitarea terenului ocupat de construcții și a celui rămas liber, cu precizarea vecinătăților
Declarație pe propria răspundere de existența/neexistența unui dosar pe rol, cu privire la terenul revendicat (anexată prezentei)
Dovada suspendării acțiunii civile cu privire la imobil, hotarârea judecătorească
Declarația tip (anexată prezentei)
Declarații de la toti vecinii terenului
Orice acte pe care persoana îndreptățită le consideră necesare în soluționarea dosarului
După completarea dosarului, actele în original vor fi predate inspectorului căruia i s-a repartizat dosarul pentru certificarea fotocopiilor pentru conformitate cu originalul.
Punerea în posesie, pentru cei îndreptățiti, va avea loc numai după completarea dosarului cu actele solicitate, identificarea, delimitarea în teren pe baza schiței și stabilirea
vecinătăților indicate personal de solicitant, în condițiile art. 34. al. 2 .din H.G .890/2005.
Dacă dosarul nu este completat cu toate actele menționate mai sus, acesta va fi soluționat pe baza actelor existente la dosar.
Autorizaţie de construire instalaţie de utilizare gaze naturale
LOCUINTE COLECTIVE
PASI DE URMAT ÎN VEDEREA OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE (COLOANĂ PE CASA SCĂRII+RACORDURI AFERENTE APARTAMENTELOR)
CERTIFICATUL DE URBANISM: SE EMITE ÎN NUMELE ASOCIATIEI DE PRORIETARI PENTRU COLOANA PE CASA SCĂRII SI RACORDURI APARTAMENTE
ACTE NECESARE: CERERE TIP; HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ DE ÎNFIINTARE A ASOCIATIEI (copie); CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE
(MEMORIU TEHNIC+SCHEMĂ IZOMETRICĂ - 2 ex.); TAXA= 5LEI
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE: SE EMITE ÎN NUMELE ASOCIATIEI DE PROPRIETARI SI AL PERSOANEI FIZICE/JURIDICE CARE SOLICITĂ RACORDAREA APARTAMENTULUI, ÎN TERMENUL DE VALABILITATE AL
CERTIFICATULUI DE URBANISM
ACTE NECESARE: CERERE TIP; CERTIFICATUL DE URBANISM (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC+SCHEMA IZOMETRICA - 2 ex.), HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ DE
ÎNFIINTARE A ASOCIATIEI (conform cu originalul); CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ; TABEL NOMINAL (50%+1); ACORD ASOCIATIA DE PROPRIETARI; ACT PROPRIETATE (copie legalizată)
PERSOANE FIZICE/JURIDICE PENTRU RACORDURI; EXTRAS CARTE FUNCIARĂ ACTUALIZAT / COPIE DIN REGISTRUL DE TRANSCRIPTIUNI DIN CARE SĂ REIASĂ CĂ NU S-A DESCHIS CARTEA
FUNCIARĂ; AVIZE SI ACORDURI SOLICITATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM (copie si original); AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE BRANSAMENT GAZE (copie); TAXA = CONFORM DEVIZ LUCRĂRI
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE: SE EMITE ÎN NUMELE PERSOANEI FIZICE/JURIDICE CARE SOLICITĂ RACORDAREA APARTAMENTULUI ULTERIOR OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE A COLOANEI
PE CASA SCĂRII, ÎN TERMENUL DE VALABILITATE AL CERTIFICATULUI DE URBANISM
ACTE NECESARE: CERERE TIP; CERTIFICATUL DE URBANISM (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC+SCHEMA IZOMETRICA - 2 ex.), TABEL NOMINAL (50%+1); ACORD
ASOCIATIA DE PROPRIETARI; ACT PROPRIETATE (copie legalizată); EXTRAS CARTE FUNCIARĂ ACTUALIZAT / COPIE DIN REGISTRUL DE TRANSCRIPTIUNI DIN CARE SĂ REIASĂ CĂ NU S-A
DESCHIS CARTEA FUNCIARĂ; AVIZE SI ACORDURI SOLICITATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM (copie si original); AUTORIZATIA CONSTRUIRE PENTRU COLOANA PE SCARĂ (copie); TAXA = CONFORM DEVIZ LUCRĂRI
LOCUINTE INDIVIDUALE
PASI DE URMAT ÎN VEDEREA OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE
CERTIFICATUL DE URBANISM: SE EMITE ÎN NUMELE PROPRIETARULUI
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE: SE EMITE ÎN NUMELE PROPRIETARULUI, ÎN TERMENUL DE VALABILITATE AL CERTIFICATULUI DE URBANISM
ACTE NECESARE: CERERE TIP; CERTIFICATUL DE URBANISM (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC + SCHEMĂ IZOMETRICĂ - 2 EX.), ACT PROPRIETATE (copie
legalizată); EXTRAS CARTE FUNCIARĂ ACTUALIZAT; AVIZE SI ACORDURI SOLICITATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM (copie si original); AUTORIZATIE CONSTRUIRE BRANSAMENT GAZE (copie); TAXA= CONFORM DEVIZ LUCRĂRI
Cadastru
Cadastrul este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe un teritoriu administrativ. Entitățile de bază ale acestui sistem sunt parcela,
construcția și proprietarul. Sistemul de evidență al cadastrului are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. (Cadastrul general este sistemul de evidență al imobilelor de pe întreg
teritoriul țării.)
Funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziției configurației și mărimii suprafețelor parcelelor si construcțiilor pe destinații,
categorii de folosință și pe proprietari.
Funcția economică evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor și calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacții imobiliare.
Funcția juridică se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în cartea funciară
Publicitatea imobiliară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din același teritoriu administrativ și se realizează de către
oficiile teritoriale (O.C.P.I.) pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale,
indiferent de categoria de folosință, aparținând aceluiași proprietar, formează un imobil care se identifică printr-un număr cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară. Cărțile funciare
întocmite și numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localități alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ține de către biroul
teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv. Acest registru se întregește cu registrul de intrare, cu planul cadastral,
cu registrul cadastral al imobilelor, indicând numărul cadastral al imobilelor și numărul de ordine al cărților funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor și cu o mapă
în care se păstrează cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.
Sursa: Wikipedia
Ce este cadastrul?
un material de Conf. Dr. Ing. Ioan STANGU, Directorul D.C.G.P.M.
Aparent, s-ar părea că o asemenea întrebare este inutilă. Cine nu știe astăzi ce însemnă această noțiune? Toți știu! Drept urmare a aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991,
s-a consacrat chiar și denumirea de "cadastraș". Cine este el? Conform art. 11, din susnumita lege și a regulamentului său de aplicare, "din comisia constituită în fiecare comună, oraș sau municipiu
- în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate - face parte și un specialist
în măsurători topografice, cadastru și organizarea teritoriului".
Activitatea desfășurată de acest specialist în ultimii ani, redusă numai la efectuarea de măsurători de teren, pentru aplicarea legii 18/19 cu mijloace uneori rudimentare, a creat o falsă
imagine a specialistului în cadastru și a domeniului însuși.
Ce este de fapt cadastrul și la ce servește? Răspunsul necesită o succintă prezentare a evoluției sale în decursul timpului, corelată cu implicațiile dezvoltării societății omenești în etapa
actuală și în special cu cerințele dezvoltării durabile și ale protecției mediului înconjurător.
În sens larg, registrul în care se ține evidența bunurilor imobile, poartă denumirea de "cadastru".
Originea cuvântului cadastru, după unii autori ar fi compus din prefixul de origine greacă "kata", care înseamnă de "sus în jos" și din cuvântul neo grec (bizantin) "stikon", care înseamnă:
registru de impunere, carte de însemnări, carte de comerț. După alți autori, el derivă din cuvântul vechi medieval "capitastrum", care ar fi în strânsă legătură cu "capitions registrum" sau
" capitum registrum" și care la origine înseamnă impozitul pe capul familiei.
Denumirea apare pentru prima dată într-un document din anul 1185, găsit la Veneția sub forma "catastico". Însă el s-a impus în secolul al XVII și din Ialia a trecut în Franța sub forma "le cadastre",
în Germania și Austria sub forma "der Kataster". În țara noastră el apare la începutul sec. XIX, adaptat foneticii limbii române, sub forma de "cadastru".
Așa dar "cadastrul" a însemnat în decursul timpului activitatea umană de inventariere a resurselor funciare, pentru realizarea impozitelor.
Treptat, cadastrul a devenit tot mai complex, pe măsura creșterii nevoilor tehnice, economice și juridice de inventariere a pământului și a celorlalte bunuri imobile, cărora li s-au adăugat
în ultimii ani, cerințe și necesități legate de folosirea rațională a resurselor în contextul procesului dezvoltării durabile și a protecției mediului înconjurător.
Preocupări în acest sens au fost și sunt și în prezent în țara noastră.
Mi se pare semnificativ un punct de vedere exprimat în presa recentă, de după 1989, în care se precizează că: «Trebuie să fie completată și definitivată prestația Cadastrului Funciar Român,
ca cea mai vastă operațiune de inventariere a teritoriului și nu numai inventariere ci și relevanță a toată zestrea neamului nostru. Încheierea lucrărilor Cadastrului Funciar Român nu se va face
de azi pe mâine, ci într-o durată creatoare, amănunțită și migăloasă, căci va fi luat în evidență pârâul de la "moara satului", ograda și casa țăranului, livezile și viile dealurilor,
amenajările hidrotehnice, amenajările urbanistice, autostrăzi, amenajări portuare, fluviale, monumente istorice și de artă, toate darurile binecuvântate ale acestui neam».
Rol și cerințe
Pământul - ca resursă principală de asigurare a hranei și folosirea lui rațională a devenit astăzi problema de bază a însăși existenței umane.
Pe toate meridianele globului se întreprind măsuri de gestionare și de folosire rațională a solului, în contextul creșterii decalajului dintre cerere și oferta de produse agroalimentare,
determinată de factorul demografic, pe de o parte și de resursele de teren arabil, relativ limitate, pe de altă parte. Fenomenul globalizării activității umane, interdependența factorilor politici,
demografici, ecologici etc, au impus o nouă abordare în gospodărirea pământului, în conformitate cu conceptul dezvoltării durabile și al respectării normelor de protecție a mediului înconjurător.
Realizarea acestor deziderate este posibilă în cadrul unui sistem complex de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor resurselor și în primul rând a fondului funciar, pentru ca,
pe această bazăsolul să poată fi folosit și gestionat rațional în vederea asigurării producției de bunuri agricole, iar teritoriul în ansamblul său, să poată fi sistematizat, amenajat și gospodărit,
corespunzător cerințelor societății umane.
Potrivit acestor cerințe, rolul cadastrului a devenit determinant în activitatea umană de folosire a resurselor mediului înconjurător.
Cadastrul - ca sistem complex și dinamic de evidență tehnică, economică și juridică a resurselor, constituie baza gestionării tuturor bunurilor imobiliare (pământ, ape, păduri, construcții etc.)
fără de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabilă și de protecția mediului.
Numai prin cadastru se poate analiza în orice moment, disponibilul resurselor, starea acestora în timp, modul în care sunt folosite, cu respectarea cerințelor și condițiilor impuse de
procesul dezvoltării durabile, precum și modul în care sunt respectate legile scrise și nescrise ale protecției mediului înconjurător.
Ca o concluzie, se poate afirma faptul că societatea umană trebuie să desfășoare complexul său de activități în mediul înconjurător prin intermediul cadastrului care în acest context,
reprezintă interfața dintre OM și NATURĂ.
Situația actuală privind cadastrul în România
Cadastrul - prin ceea ce reprezintă el în epoca contemporană, respectiv evidența tehnică, economică și juridică a tuturor bunurilor imobile (pământ, ape, păduri, construcții etc.),
a constituit și în țara noastră o preocupare esențială.
Condițiile economice, sociale și politice în care s-a aflat țara noastră în decursul timpului, n-au permis realizarea cadastrului așa cum s-a întâmplat în marea majoritate a țărilor dezvoltate.
Practic, în România nu există în prezent cadastrul național, nu există ordine în avuția națională.
În teritoriul ocupat de imperiul austro-ungar, înainte de primul război mondial, a existat o evidență cadastrală, limitată însă la acele vremuri, care nefiind întreținută în timp și-a pierdut valabilitatea.
Începutul activității cadastrale în România, pe baze moderne, poate fi considerat momentul apariției legii nr. 23 din 20 aprilie 1933, pentru organizarea cadastrului funciar și
introducerea cărților funduare. Această lege a fost la vremea respectivă printre cele mai bune din Europa, iar prevederile ei au valabilitate și în zilele noastre.
Publicitatea imobiliară a fost inclusă doar parțial în această lege. Abia prin legea nr. 155 din 27 aprilie 1938, s-a definitivat o lege completă a cadastrului și s-a înființat
"Direcția Generală a Cărților funciare și Cadastrului", care să coordoneze unitar întreaga activitate. Față de momentul inițial, când s-a pus problema urgentă de executare a lucrărilor de
măsurătoare necesare împroprietăririi țăranilor, decretată încă din anul 1917, discuțiile pentru elaborarea unei legi a cadastrului, au durat peste 20 de ani! Adversarii acestei legi argumentând,
la vremea respectivă că, prin clarificarea situației proprietății, nu vor mai fi procese de grănițuire și că, în această situație, vor muri avocații de foame.
Din nefericire aceeași situație este și în zilele noastre, însă la o scară mult mai mare, cu peste 2 milioane de procese pentru pământ!
Legea cadastrului din 1938, n-a mai putut fi aplicată decât parțial, din cauza războiului al II- lea mondial și urmărilor sale.
În perioada care a urmat, nu s-a mai pus problema realizării cadastrului, în conținutul său, datorită înlocuirii abuzive a dreptului de proprietate privată cu proprietatea de stat.
Cadastrul a fost astfel înlocuit cu o simplă "evidență cadastrală", bazată însă pe măsurători terestre-geodezice, topografice și fotogrametrice - deosebit de riguroase și
executate de un corp ingineresc profesionist.
După schimbările produse în societatea Românească începând cu anul 1989, când printr-o serie de acte legislative, inclusiv legea 18/1991 privind "fondul funciar",
a fost reinstalat dreptul de proprietate privată asupra bunurilor abuziv confiscate, s-a pus din nou problema unei noi legi a cadastrului.
O nouă lege a cadastrului era cu atât mai necesară, cu cât prin apariția legii 18/1991 și restituirea dreptului de proprietate asupra pământului și a altor bunuri imobile,
trebuia să se instituie ordinea în avuția națională.
Ori, lipsa acestei legi un timp îndelungat, precum și aplicarea ei necorespunzătoare din momentul apariției (1996) până în zilele noastre, a avut și are din nefericire multiple implicații negative, printre care:
peste două milioane de procese, care au ca obiect dreptul de proprietate;
acapararea ilegală a unor terenuri de către anumiți factori de putere;
degradarea continuă a solului prin folosirea necorespunzătoare;
lipsa oricărei responsabilități din partea deținătorilor de bunuri, proprietate de stat și publică;
distrugerea majorității lucrărilor de îmbunătățiri funciare-irigații, amenajări antierozionale, perdele forestiere și multe altele;
Dintre acestea, situația cea mai dramatică o constituie existența milioanelor de procese pe rol, prin care oamenii implicați în aceste acțiuni juridice, cheltuiesc enorm din venitul
lor și așa destul de redus, în avantajul celor interesați în a menține starea de haos în avuția națională, de pe urma căreia să se îmbogățească cu nerușinare.
Aceasta este starea în care ne aflăm acum la începutul mileniului III, față de țările în care cadastrul există de circa 200 de ani!
De ce această situație? Răspunsul este unul singur: nu există interes în aplicarea legii cadastrului, care are, iată 5 ani de la apariție.
Această lege cu nr. 7 din 1996, intitulată "Legea Cadastrului și a Publicității Imobiliare" este, prin conținutul său, o lege apropiată de legile similare existente în țările Europene.
Legea prevede la art. 1 "Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea,
reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar.
Conținutul acestui prim aliniat din lege este destul de clar: cadastrul, adică evidența tehnică, economică și juridică a bunurilor imobiliare este un sistem informațional unitar
la nivelul țării, dar și obligatoriu.
Obligatoriu pentru cine? Pentru stat care este principalul responsabil de realizarea cadastrului național.
Pe de altă parte, cea de a doua componentă a legii "Publicitatea imobiliară", prevede la art. 20: "Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidență al cadastrului general,
are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceleași localități.
Cartea funciară, în esența, ei constituie sistemul unitar final de evidență tehnică, economică și juridică a bunurilor imobile, care consfințește dreptul de proprietate.
Pe baza acestei legi au fost create începând cu anul 1997 și instituțiile de specialitate pentru aplicarea legii.
Astfel la nivelul național există "Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, (ONCGC), iar la nivel județean Oficii similare (OJCGC). Pentru întocmirea cărții funciare au
fost înființate Birouri de Carte Funciară, pe lângă fiecare Judecătorie teritorială.
Așa dar, cadrul legal și organizatoric există, dar aplicarea legii întârzie.
Concluzia este una singură: opoziția față de asigurarea ordinii în avuția națională este destul de puternică, fiind în continuare sprijinită și susținută de cei interesați în această stare de haos.
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinței bunurilor
ART. 61
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natura, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de catre proprietar, uzufructuar sau alt deținator legal, altele decât veniturile din activitați independente.
Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul fiscal urmator califica aceste venituri în categoria venituri din activitați independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. În aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și veniturile obținute de catre proprietar din închirierea camerelor situate în locuințe proprietate personala, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsa între una și 5 camere inclusiv.
Alin. (3) al art. 61 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
În categoria venituri din cedarea folosinței bunurilor se cuprind și cele realizate de contribuabilii prevazuți la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obțin venituri din închirierea în scop turistic a unui numar mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuințe proprietate personala. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depașirii numarului de 5 camere de închiriat, și pâna la sfârșitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizeaza în sistem real potrivit regulilor de stabilire prevazute în categoria venituri din activitați independente.
Alin. (4) al art. 61 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personala, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activitați independente pentru care venitul net anual se determina pe baza de norma de venit sau în sistem real și se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II din prezentul titlu.
Alin. (5) al art. 61 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Art. 61 a fost modificat de pct. 55 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009.
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor
ART. 62
Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezinta totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura stabilite potrivit contractului încheiat între parți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasarii acestora. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.(1^1) În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevazute în contractul încheiat între parți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasarii chiriei.
Alin. (1^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între parți și reprezinta totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura primite.
Alin. (2^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor și Dezvoltarii Rurale, hotarâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotarâri se transmit în cadrul aceluiași termen direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, pentru a fi comunicate unitaților fiscale din subordine.
Alin. (2^2) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Venitul net din arenda se stabilește la fiecare plata prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
Alin. (2^3) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Impozitul pe veniturile din arenda se calculeaza prin reținere la sursa de catre platitorii de venit la momentul plații venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
Alin. (2^4) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arenda se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost reținut.
Alin. (2^5) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
În cazul în care opteaza pentru determinarea venitului net din arenda în sistem real, contribuabilii sunt obligați sa precizeze în scris, în contractul/raportul juridic încheiat, la momentul încheierii acestuia. Modalitatea de impunere aleasa este aplicabila pentru toate veniturile realizate în baza contractului/raportului juridic respectiv.
Alin. (2^6) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), (2) și (2^1)-(2^5), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.
Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 35 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Dispozițiile privind opțiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) și (3) se aplica și în cazul contribuabililor menționați la alin. (3).
Art. 62 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Reguli privind stabilirea impozitului pe venitul determinat pe baza normei anuale de venit
ART. 62^1
Contribuabilii care realizeaza venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personala, având o capacitate de cazare cuprinsa între una și 5 camere inclusiv, datoreaza un impozit pe venitul stabilit ca norma anuala de venit.
Norma anuala de venit corespunzatoare unei camere de închiriat se determina de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, dupa caz, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltarii regionale și turismului și al ministrului finanțelor publice și a propunerilor Ministerului Dezvoltarii Regionale și Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmeaza a se aplica normele anuale de venit, Ministerului Finanțelor Publice.
Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, dupa caz, au obligația publicarii anuale a normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmeaza a se aplica.
Contribuabilii prevazuți la alin. (1) au obligația sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pâna la data de 31 ianuarie inclusiv, declarația privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs. În cazul în care contribuabilii încep sa realizeze în cursul anului, dupa data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului aceștia au obligația completarii și depunerii declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal în curs.
Organul fiscal competent stabilește impozitul anual datorat pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit și emite decizia de impunere la termenul și potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
Impozitul anual datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.
Impozitul anual datorat se vireaza integral la bugetul de stat.
Plata impozitului se efectueaza în cursul anului catre bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit pâna la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit pâna la data 25 noiembrie inclusiv. Pentru declarațiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual datorat se stabilește prin decizie de impunere anuala, pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit și se platește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.
Art. 62^1 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011 și intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2012, cu excepția alin. (2), care intra in vigoare la data publicarii ordonanței, conform lit. a) a alin. (1) al art. VII din același act normativ.
Reguli privind stabilirea impozitului în cazul opțiunii pentru determinarea venitului net în sistem real
ART. 62^2
Contribuabilii care realizeaza venituri definite la art. 61 alin. (3) au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit prevederilor art. 48.
Opțiunea se exercita pentru fiecare an fiscal, prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs și depunerea formularului la organul fiscal competent pâna la data de 31 ianuarie inclusiv. În cazul în care contribuabilii încep sa realizeze în cursul anului, dupa data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), opțiunea se exercita pentru anul fiscal în curs, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, prin completarea și depunerea declarației privind venitul estimat/norma de venit.
În cursul anului fiscal contribuabilii sunt obligați sa efectueze plați anticipate cu titlu de impozit catre bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit pâna la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit pâna la data 25 noiembrie inclusiv. În cazul în care decizia de impunere pentru anul fiscal în curs nu a fost emisa pâna la data de 1 noiembrie, precum și în cazul contribuabililor care realizeaza venituri definite la art. 61 alin. (3) dupa data de 1 noiembrie a anului fiscal în curs, nu se mai stabilesc plați anticipate, venitul net anual urmând sa fie supus impunerii potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat.
Organul fiscal competent stabilește plațile anticipate prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual estimat din declarația privind venitul estimat/norma de venit și emite decizia de impunere, care se comunica contribuabililor, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala. Pentru declarațiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie nu se mai stabilesc plați anticipate, venitul net aferent perioadei pâna la sfârșitul anului urmând sa fie supus impozitarii potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat.
Contribuabilii prevazuți la alin. (1) au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, pâna la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
Impozitul anual datorat se calculeaza de organul fiscal competent, pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual determinat în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, impozitul fiind final.
Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat și emite decizia de impunere, la termenul și în forma stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
Diferențele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuale se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza și nu se datoreaza obligații fiscale accesorii conform Codului de procedura fiscala.
Impozitul anual datorat se vireaza integral la bugetul de stat.
Art. 62^2 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depașirii numarului de 5 camere în cursul anului fiscal
ART. 62^3
În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevazuți la art. 61 alin. (4) realizeaza venituri din închirierea unui numar mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați sa notifice evenimentul, respectiv depașirea numarului de 5 camere de închiriat, organului fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii acestuia. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform prevederilor art. 62^1, organul fiscal va recalcula norma de venit și plațile stabilite în contul impozitului anual datorat.
Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
Pentru perioada ramasa din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real, potrivit prevederilor art. 48. Contribuabilii respectivi sunt obligați sa completeze și sa depuna declarația privind venitul estimat/norma de venit, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, la organul fiscal competent, în vederea stabilirii plaților anticipate pentru veniturile aferente perioadei ramase pâna la sfârșitul anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada ramasa sunt cele prevazute la art. 62^2 alin. (3)-(9).
Art. 62^3 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Plați anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor
ART. 63
Contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosinței bunurilor pe parcursul unui an, cu excepția veniturilor din arendare, datoreaza plați anticipate în contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.
Fac excepție contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria prevazuta în contractul încheiat între parți este stabilita în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real și la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activitați independente pentru care plațile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, și impozitul este final.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru contribuabilii care realizeaza venituri din închirierea camerelor, situate în locuințe proprietate personala, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsa între una și 5 camere inclusiv, stabilite pe baza de norma anuala de venit sau care opteaza pentru determinarea venitului în sistem real, precum și pentru cei care închiriaza în scop turistic, în cursul anului, un numar mai mare de 5 camere de închiriat în locuințe proprietate personala sunt aplicabile prevederile art. 62^1 alin. (8), art. 62^2 alin. (3)-(4) și art. 62^3 alin. (3).
Alin. (3) al art. 63 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Impozitul reținut la sursa de catre platitori pentru veniturile obținute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor din patrimoniul afacerii, prevazute la art. 78 alin. (1) lit. f), calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual datorat de catre contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosinței bunurilor determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla. Plațile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de catre organul fiscal competent.
Alin. (4) al art. 63 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
Art. 63 a fost modificat de pct. 56 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009.
Impozitarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor
ART. 64
Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor prevazute la art. 61 alin. (3) și (4) nu sunt aplicabile reglementarile cap. X «Venitul net anual impozabil» din prezentul titlu.
Sursa: www.fiscalitatenet.ro
Impozit vânzare imobile. Cod fiscal
Impozitul pe tranzactii imobiliare, asa cum mai este denumit impozitul pe veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate imobiliara isi are temeiul in dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si ale Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal
Art. 771.
La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:
pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;
pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.
Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:
la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți.
Norme metodologice
1512. Definirea unor termeni:
prin contribuabil, în sensul art. 771 din Codul fiscal, se înțelege persoana fizică căreia îi revine obligația de plată a impozitului.
În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacție etc., cu exceptia transferului prin donație.
În contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toți copermutanții, coschimbașii, cu excepția schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situație în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
În cazul transferului dreptului de proprietate prin donație, calitatea de contribuabil revine donatarului.
Contribuabil este și persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
În cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moștenitorilor legali sau testamentari, precum și legatarilor cu titlu particular;
Prin construcții de orice fel se înțelege:
construcții cu destinația de locuință;
construcții cu destinația de spații comerciale;
construcții industriale, hale de producție, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;
orice construcție sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizația de construcție în condițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
prin terenul aferent construcțiilor se înțelege terenuri-curți, construcții și anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numărul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
prin terenuri de orice fel, fără construcții, se înțelege terenurile situate în intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosință, cum ar fi: curți, grădini, arabil, pășune, fâneață, forestier, vii, livezi și altele asemenea pe care nu sunt amplasate construcții și nu pot fi încadrate în categoria terenurilor aferente construcțiilor în înțelesul lit. c);
prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înțelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donație, rentă viageră, întreținere, schimb, dare în plată, tranzacție, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătorești și altele asemenea;
nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii.
data de la care începe să curgă termenul este data dobândirii, iar calculul termenului se face în condițiile dreptului comun.
1513. Nu se datorează impozit la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donație între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți. Dovada calității de soț, rudă sau afin se face cu acte de stare civilă.
Înstrăinarea ulterioară a proprietăților imobiliare dobândite în condițiile prevăzute la paragrafele 1 și 2 va fi supusă impozitării, cu excepția transmiterii dreptului de proprietate prin donație între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți.
Face excepție de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date în aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse în categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza contabilității în partidă simplă.
În cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datorează impozit.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Norme metodologice
1514. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli:
finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii;
impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public;
în situația în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută și finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datorează impozit. Nu se datorează impozit nici în situația în care, după finalizarea succesiunii, se solicită certificat de moștenitor suplimentar și se întocmește încheierea finală suplimentară înainte de expirarea termenului de 2 ani;
în cazul finalizării succesiunii prin întocmirea încheierii finale după expirarea termenului de 2 ani, moștenitorii datorează impozitul de 1% prevăzut în art. 771 alin. (3) din Codul fiscal;
în cazul în care succesiunea a fost finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare înainte de expirarea termenului de 2 ani și se solicită certificat de moștenitor suplimentar după expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, moștenitorii datorează impozit în condițiile art. 771 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietățile imobiliare ce se vor declara și menționa în încheierea finală suplimentară;
în cazul succesiunilor vacante și a partajului succesoral nu se datorează impozit;
impozitul se calculează și se încasează la valoarea proprietăților imobiliare cuprinse în masa succesorală.
Masa succesorală, din punct de vedere fiscal și în condițiile art. 771 alin. (1) și (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înțelege valoarea proprietăților imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător acestora. În pasivul succesiunii se includ obligațiile certe și lichide dovedite prin acte autentice și/sau executorii, precum și cheltuielile de înmormântare până la concurența sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri.
În cazul în care în activul succesoral se cuprind și bunuri mobile, drepturi de creanță, acțiuni, certificate de acționar etc., se va stabili proporția valorii proprietăților imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporțional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar reprezentând baza impozabilă;
în cazul în care procedura succesorală se finalizează prin hotărâre judecătorească, se aplică dispozițiile pct. 1517 paragraful 6 din prezentele norme metodologice.
Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.
(Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanță de urgență nr. 110/2006 începând cu 31.12.2007.)
Norme metodologice
1515. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art. 771 alin. (1) și (3) din Codul fiscal se calculează la valoarea declarată de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este mai mică decât valoarea orientativă stabilită prin expertizele întocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la această din urmă valoare.
În cazul proprietăților imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în natură la capitalul social, astfel:
în cazul în care legislația în materie impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puțin de valoarea rezultată din expertiza de evaluare;
în cazul în care legislația în materie nu impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puțin de valoarea stabilită în condițiile art. 771 alin. (4) din Codul fiscal.
La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, impozitul se determină la valoarea declarată de părți, dar nu mai puțin de 20% din valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. Aceeași valoare se va stabili și la stingerea pe cale convențională sau prin consimțământul titularului a acestor dezmembrăminte.
La transmiterea nudei proprietăți, impozitul se determină la valoarea declarată de părți, dar nu mai puțin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertizele camerei notarilor publici.
Pentru construcțiile neterminate, la înstrăinarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcției neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părți, dar nu mai puțin decât valoarea stabilită pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiză va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat în condițiile legii.
La schimb imobiliar, impozitul se calculează la valoarea fiecăreia din proprietățile imobiliare transmise.
În cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, impozitul se calculează la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliară.
Camerele notarilor publici vor actualiza cel puțin o dată pe an expertizele privind valoarea de circulație a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcțiile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice.
(Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 65. din Ordonanță de urgență nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.)
Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se va calcula și se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură,
impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează și se încasează de către organul fiscal competent. Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești definitive și irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului,
la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
(Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanță de urgență nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.)
Norme metodologice
1517. Impozitul se va calcula și se va încasa de către notarul public, pe chitanță sau bon fiscal, anterior autentificării actului sau semnării încheierii de finalizare a procedurii succesorale.
Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie în numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, într-un cont al biroului notarial. În cazul plății impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face cu ordinul de plată.
Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se va menționa în încheierea de autentificare, respectiv în încheierea de finalizare a procedurii succesorale și în certificatul de moștenitor.
Modelul chitanțelor ce vor fi utilizate de către notarii publici la încasarea impozitului se va stabili și se va tipări de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.
În îndeplinirea obligației ce le revine, registratorii de carte funciară vor verifica dacă în cuprinsul actului notarial sunt menționate documentele de plată a impozitului, prevăzute la paragrafele 1-3.
Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competență teritorială a instanței de fond hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii. În situația în care instanțele judecătorești nu transmit în termenul legal documentația prevăzută de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentației prezentate de acesta. În situația în care la primirea documentației transmise de instanțele judecătorești constată diferențe care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilită potrivit hotărârii judecătorești sau documentației aferente hotărârii, în situația în care acestea includ valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condițiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulație a imobilului.
În cazul în care în hotărârea judecătorească nu este precizată valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condițiile legii sau în documentația aferentă hotărârii nu este cuprinsă expertiza privind stabilirea valorii de circulație a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili în condițiile pct. 1516 din prezentele norme metodologice.
În cazul transferurilor prin alte modalități decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, în termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condițiile legii.
În cazul în care se solicită intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, în temeiul hotărârii judecătorești, registratorii de carte funciară vor verifica existența deciziei de impunere emise de organul fiscal competent și dovada achitării impozitului.
În cazul transferurilor prin executare silită, după expirarea termenului de 10 zile inclusiv, în care contribuabilul avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalități decât procedura notarială sau judecătorească, organul de executare silită sau cumpărătorul, după caz, trebuie să solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului și emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentației aferente transferului.
Impozitul stabilit în condițiile alin. (1) și (3) se distribuie astfel:
o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;
o cotă de 50% se face venit la bugetul unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.
(Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 651. din Ordonanță de urgență nr. 109/2009 începând cu 14.05.2010.)
Procedura de calculare, încasare și virare a impozitului perceput în condițiile alin. (1) și (3), precum și obligațiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și ministrului justiției, cu consultarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
(Pus în aplicare prin Procedură din 17/11/2008 începând cu 24.11.2008.) (Art. 771. a fost modificat prin punctul 55. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.)
Norme metodologice
În situația în care transferul dreptului de proprietate asupra construcțiilor sau terenurilor se efectuează prin hotărâre judecătorească, stabilirea impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal se face de către organul fiscal competent pe baza informațiilor transmise de instanțele judecătorești.
Prin organ fiscal competent pentru stabilirea impozitului datorat se înțelege:
organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde își are domiciliul potrivit legii sau adresa unde locuiește efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat imobilul înstrăinat, pentru persoanele fizice care nu au domiciliul fiscal în România.
Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești definitive și irevocabile comunică organului fiscal din raza de competență teritorială a instanței de fond hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii. Organul fiscal din raza de competență teritorială a instanței de fond transmite hotărârea și documentația aferentă, în termen de 5 zile de la primirea acestora, la organul fiscal competent pentru stabilirea impozitului datorat.
În termen de 15 zile de la primirea documentației, organul fiscal competent stabilește impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și emite Decizia de impunere privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, cod 14.13.02.13/10.
Decizia de impunere se emite în două exemplare:
un exemplar se transmite prin poștă cu confirmare de primire sau se înmânează contribuabilului sub semnătură;
un exemplar se arhivează la dosarul contribuabilului.
Calculul impozitului se face prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil determinat pe baza informațiilor transmise de instanțele judecătorești. Impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal se plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, conform legii.
Rectificarea impozitului
( Paragraful a fost modificat prin punctul 56. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.)
Art. 772. - În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni în calcularea și încasarea impozitului prevăzut la art. 771 alin. (1) și (3), notarul public va comunica organului fiscal competent această situație, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnați la art. 771 alin. (1) și (3), în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea eronată a impozitului prevăzut la art. 771 alin. (1) și (3) este angajată numai în cazul în care se dovedește că neîncasarea integrală sau parțială este imputabilă notarului public care, cu intenție, nu și-a îndeplinit această obligație.
Art. 772. a fost modificat prin punctul 56. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Obligațiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăților imobiliare
Art. 773. Notarii publici au obligația să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declarație informativă privind transferurile de proprietăți imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacție:
părțile contractante;
valoarea înscrisă în documentul de transfer;
impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
taxele notariale aferente transferului.
Sursa: www.notar-expert.ro
Impozitul pe clădiri
Persoane fizice
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în Romînia datorează un impozit anual pentru clădire.
Dacă o persoană dobândește, construiește, extinde, îmbunătățește sau înstrăinează o clădire, aceasta are obligația de a depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii.
Impozitul pe clădiri este reglementat prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările ulterioare.
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează un impozit anual pentru acea clădire.
Impozitul pe clădiri se datorează către bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care este amplasată clădirea.
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfașurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp, stabilită anual prin Anexa 1 din HCL nr. 330/2012.
Pentru determinarea suprafeței construite desfașurate, în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, asupra suprafeței utile se aplică coeficientul de transformare de 1,20.
Criterii luate în calcul la stabilirea impozitului pe clădiri
Natura materialului din care sunt construiți pereții exteriori
În cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică materialul care are valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective:
Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic;
Clădire cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic.
Existența utilităților
Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor se au în vedere instalațiile cu care este dotată clădirea - clădirile dotate cumulativ cu instalații de apă, de canalizare, electrice și de încălzire sunt impozitate diferențiat față de cele la care lipsește una din aceste dotări (vezi coloana 2 sau 3 din tabel).
Instalație de apă - alimentare cu apă:
prin conducte - rețele publice;
direct - surse naturale - puț, fântână sau izvor - sistem propriu.
Instalație de canalizare - dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică;
Instalație electrică - dotată cu cablaje interioare racordate la:
rețeaua publică;
la o sursă de energie electrică - grup electrogen, microcentrală, instalații eoliene sau microhidrocentrală.
Instalație de încălzire - dacă se face prin intermediul agentului termic abur sau apă calda
centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii;
îl transmit în sistemul de distribuție în interiorul clădirii, constituit din conducte și radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum și prin intermediul sobelor încălzite cu gaze/ convectoare.
Anul construcției
Valoarea impozabilă se reduce în funcție de anul terminării clădirii, după cum urmează:
cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 - 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.
În cazul unei clădiri la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări .
Suprafața clădirii
În cazul clădirii utilizate ca locuință, a cărei suprafață construită desfășurata depășește 150 de metri pătrați, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu cate 5% pentru fiecare 50 mp sau fracțiune din aceștia;
În cazul clădirii utilizate ca locuință, a cărei suprafață construită desfașurată depășește 150 mp, pentru care există act de dezmembrare și un singur proprietar, impozitul se va calcula la întreaga suprafață a clădirii luată ca întreg.
Rangul localității și zona de amplasare a imobilului
Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea acesteia cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în următorul tabel:
ZONA ÎN CADRUL LOCALITĂȚII
RANGUL LOCALITĂȚII
A
2,50
B
2,40
C
2,30
D
2,20
Zonele A, B, C și D din intravilan sunt stabilite conform Hotărârii Consiliului Local nr. 614/2002 modificată și completată prin H.C.L.M. nr. 236/2005, privind încadrarea pe zone a terenurilor din Municipiul Constanța.
Pentru clădirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficienții de corecție menționati la punctul 1 vor fi diminuați cu 0.10.
Constanța este municipiu de rangul I, inclusiv Palazu Mare și Mamaia, care sunt localități componente ale municipiului Constanța.
Exemplu de calcul : Su x K = Scd Scd x Vimp = Vi Vi x Cc x Cr x 0.1 % = Impozit clădire / an
Legendă Su = suprafața utilă K = coeficient de transformare = 1,20 Scd = suprafața construită desfășurată Vimp = valoare impozabilă / metru pătrat Vi = valoare de impunere Cc = coeficient de corecție rang-zonă Cr = coeficient reducere an construcție
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce dețin mai multe clădiri
Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:
cu 65% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 150% pentru a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 300% pentru a treia clădire și următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.
Nu intră sub incidența acestui alineat persoanele fizice care dețin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală.
În cazul deținerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcție de ordinea în care proprietățile au fost dobândite, așa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.
Persoanele fizice care au această situație au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza cărora își au domiciliul, precum și la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modelul declarației speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.
DECLARARE, ÎNSTRĂINARE, MODIFICARE
PLATA IMPOZITULUI
Impozitul / taxa pe clădiri se plătește anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.
Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unităti administrativ - teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
Pentru plata cu anticipație a tuturor obligațiilor către bugetul local până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10% la impozitul pe clădiri.
Retrocedarea
Parcursul urmat de act normativ a fost unul anevoios și de durată. După ce la începutul lunii aprilie, reprezentanții Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au convenit asupra proiectului, iar Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, forma oficială a Legii a fost, în sfârșit, făcută publică.
Actul normativ enunță o serie de prevederi clare, încă de la început - imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură. În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.
Avem de-a face, așadar, cu două elemente de bază - restituirea în natură și compensarea prin puncte.
Restituirea în natură înseamnă restituirea imobilului preluat în mod abuziv; în ceea ce privește terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament.
După cum am precizat și mai sus, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, cu respectarea, însă, a unei condiții esențiale - proprietarii vor păstra destinația imobilelor retrocedate timp de 10 ani!
Actul normativ specifică și faptul că, la propunerea motivată a deținătorilor actuali, Guvernul va stabili, prin hotărâre, imobilele pentru care foștii proprietari sau, după caz, moștenitorii acestora au obligația de a menține afectațiunea de interes public.
În această perioadă de 10 ani în care este obligatorie menținerea afectațiunii de interes public, plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine deținătorilor actuali. Noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, stabilită în funcție de valoarea de piață, prin hotărâre a Guvernului.
De asemenea, în situația în care pentru activitățile de interes public nu este necesară întreaga suprafață a imobilului, aceasta poate fi restrânsă, chiria recalculându-se în mod corespunzător.
În situația în care, în perioada de 10 ani, imobilul nu mai este necesar activităților de interes public, obligația menținerii afectațiunii încetează de drept.
Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Pentru aplicarea acestei măsuri, legea prevede constituirea a două organisme:
Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor;
Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, administrat de Agenția Domeniilor Statului (ADS).
Fondul național se constituie inițial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în natură, aflate în proprietatea privată a statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului. Fondul național se poate completa ulterior cu alte imobile proprietate a statului, la propunerea instituțiilor publice deținătoare.
Lista imobilelor din Fondul național va fi publicată pe pagina de internet a ADS și transmisă Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) până la data de 1 iulie 2014.
Referitor la terenurile puse la dispoziția comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foștilor proprietari până la data de 1 ianuarie 2016, acestea vor intra, de drept, în Fondul național și for fi afectate valorificării punctelor acordate.
Ulterior, până la 1 ianuarie 2015, Comisia Națională va publica valoarea fiecărui imobil din Fondul național. Pentru imobilele trecute în Fondul național ulterior datei de 1 ianuarie 2015, valoarea se publică în termen de 30 de zile.
în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.
deciziile vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
comisiile județene de fond funciar și Comisia de Fond Funciar a Municipiului București pot propune Comisiei Naționale soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.
secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii.
evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a noii legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte.
Un punct are valoarea de un leu!
Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.
Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit.
În cazul validării deciziei entității învestite de lege, Comisia Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
Potrivit proaspătului act normativ, instituțiile publice au obligația de a soluționa cererile formulate și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:
în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri;
în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri;
în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.
Reținem! Aceste termene se aplică de la data de 1 ianuarie 2014.
Dacă entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele de mai sus, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul instituției, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.
Totodată, deciziile emise pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la aceeași instanță judecătorească menționată, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Reținem! Cererile sau acțiunile în justiție formulate sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Zona Metropolitană Constanța - prima structură administrativă de tip european din România
În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, a descentralizării și a regionalizării administrative, șansa comunităților locale este aceea de a se solidariza în jurul unor proiecte comune, menite să promoveze interesele acestora în contextul unui climat de concurență globală și a noilor realități socio-economice.
În baza discuțiilor preliminare purtate în anul 2006 între reprezentanții unităților administrativ-teritoriale din zona de proximitate a municipiului Constanța și în baza ultimelor modificări legislative incidente în domeniul administrației publice locale, respectiv adoptarea Legii nr. 286/06-07-2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, Primăria Municipiului Constanța a avut inițiativa constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară , proces laborios care s-a finalizat prin semnarea actelor de constituire de către toți cei 14 primari, precum și de președintele Consiliului Județean Constanța.
Zona Metropolitană Constanța are o populație de cca. 500 000 de locuitori și reprezintă prima structura administrativă de acest tip din România, fiind alcătuită din 14 localități: Constanța, Năvodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol, Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valul lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu și Poarta Albă.
De asemenea, Zona Metropolitană Constanța se dorește a fi un instrument administrativ eficient în scopul promovării unor proiecte comune de dezvoltare integrată a zonei și de atenuare a discrepanțelor de dezvoltare dintre localități, un facilitator privind atragerea investițiilor și a Fondurilor Structurale, o platformă de colaborare între unitățile administrativ-teritoriale componente și un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice.
În acest sens obiectivele constituirii Zonei Metropolitane Constanța sunt:
Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicații și energie;
Reducerea disparităților dintre localitățile situate în zona metropolitană;
Dezvoltarea de noi zone rezidențiale și cartiere de locuințe;
Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor publice;
Protecția mediului și dezvoltarea durabilă;
Dezvoltarea turismului și a sectorului terțiar;
Dezvoltarea economică integrată;
Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii sociale și a dezechilibrelor sociale;
Atragerea de noi investiții și creșterea accesului la resurse.
Pentru relații suplimentare în legătura cu constituirea zonei metropolitane, vă stăm la dispoziție la telefon: 0241/488.143, fax: 0241/708.189; email: ani.merla@primaria-constanta.ro, persoane de contact d-na Ani Merla - Administrator delegat al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Zona Metropolitane Constanța» și dl. Adrian Crăciun - purtătorul de cuvânt al Zonei Metropolitane
ARGUMENTE SOCIO-ECONOMICE ȘI DE ORDIN TEHNIC
Din punct de vedere social, constituirea Zonei Metropolitane Constanța va contribui la atenuarea discrepanțelor de percepție a statutului social diferit între cetățenii care locuiesc în municipiul Constanța și cei care locuiesc în localitățile mai mici din jur.
În prezent, datorită cutumelor și prejudecăților existente, mediul rural este stigmatizat în raport cu cel urban, ceea ce generează consecințe negative asupra populației și afectează deopotrivă mediul economic, serviciile publice furnizate, modul de desfășurare a procesului educațional și, în general, gradul de confort social din mediul rural.
În acest context, prețurile locuințelor din localitățile din jurul Constanței sunt sensibil mai mici decât prețurile locuințelor de același tip din municipiul Constanța, o serie de servicii publice de strictă necesitate (furnizarea energiei termice, transport în comun, salubritate, canalizare și chiar alimentare cu apă) sunt indisponibile în câteva localități din mediul rural situate în jurul municipiului Constanța, școlile din localitățile din jurul Constanței sunt în general evitate datorită bazei materiale precare și a lipsei cadrelor didactice pregătite, iar investitorii ocolesc localitățile mai mici și își orientează investițiile în special în municipiul Constanța.
Constituirea Zonei Metropolitane Constanța ar putea diminua discrepanțele existente între mediul urban și cel rural, în primul rând prin crearea unei identități comune a întregului teritoriu metropolitan, în sensul asimilării acestuia cu municipiul Constanța și cu forța economică, socială și politica a acestuia, iar pe de altă parte ar deschide porțile unei colaborări permanente între localitățile care compun zona metropolitană și ar crea posibilitatea implementării în comun a unor proiecte de interes zonal.
De asemenea, abordarea problemelor sociale cu care se confruntă populația din această zonă se poate face într-un mod integrat, la nivelul întregului teritoriu metropolitan, în primul rând prin identificarea principalelor categorii sociale defavorizate și analizarea nevoilor acestora, urmată de aplicarea unor soluții eficiente pentru ameliorarea situației acestor persoane.
În contextul procesului de descentralizare intensivă, atribuțiile în domenii ca: asistența socială, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, educația și învățământul, tineretul, cultura și sportul, pot fi delegate, într-o formă sau alta, către viitoarea structură asociativă metropolitană.
Din punct de vedere economic, constituirea Zonei Metropolitane Constanța ar oferi un semnal clar investitorilor care doresc să investească în această regiune, în sensul ca dezvoltarea zonei se va realiza într-un mod integrat, în baza unor strategii, obiective și planuri de acțiune comune. De asemenea, delimitarea principalelor zone funcționale la nivelul zonei metropolitane va stimula un aflux investițional fără precedent în această zonă și va distribui în mod echilibrat, la nivelul întregului teritoriu metropolitan, actuala presiune investițională existentă în prezent în municipiul Constanța.
Primul pas trebuie să îl constituie adoptarea unei decizii comune cu privire la stabilirea concretă a acelor zone ce vor fi dedicate exclusiv dezvoltării unor activități economice, inclusiv tipul de activități ce vor fi permise și eventualele facilități oferite investitorilor. Această decizie comună va trebui supusă aprobării în fiecare din cele paisprezece Consilii Locale ale unităților administrativ teritoriale care formează Zona Metropolitană Constanța.
După stabilirea clară a acelor suprafețe de teren care vor avea ca destinație susținerea unor activități economice, trebuie demarate diligențele în vederea scoaterii acestor suprafețe din circuitul agricol (dacă este cazul) și viabilizării acestora din punct de vedere al infrastructurii de bază, cu atât mai mult cu cât acest tip de activități pot fi finanțate prin intermediul Fondurilor Structurale (Programul Operațional Regional - Axa prioritară 3, Programul Operațional Sectorial de Mediu și Programul Operațional Sectorial de Creștere a Competitivității Economice).
De asemenea, elaborarea unui plan de dezvoltare economică a Zonei Metropolitane Constanța va încuraja atât companiile locale, cât și cele străine să investească în această zonă, fără a risca pe viitor să-și restricționeze activitatea datorită apropierii de zonele de locuit sau incidenței altor norme de mediu (zgomot, poluare, etc.).
În cadrul viitoarei asociații de dezvoltare metropolitană se poate constitui și un departament care să promoveze investițiile în zonă și să întrețină legatura și relațiile cu posibilii investitori, îndeplinind totodată și rolul de a populariza oportunitățile, resursele și potențialul zonei atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
Din punct de vedere tehnic, constituirea Zonei Metropolitane Constanța va crea posibilitatea realizării și implementării unor mari proiecte comune de interes zonal și chiar regional.
În prezent, proiecte precum viabilizarea unor suprafețe de teren din punct de vedere al infrastructurii de bază, extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare și integrarea acestora în sistemul de epurare a apelor uzate, extinderea rețelei de gaze, modernizarea și reabilitarea infrastructurii de transport sunt tratate izolat la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale. Această abordare greșită, precum și necorelarea planurilor urbanistice ale diferitelor localități ce compun zona metropolitană, a făcut pe de o parte să apară anumite anomali în ceea ce privește dezvoltarea integrată și armonioasă a regiunii restrânse, în sensul intrepătrunderii zonelor rezidențiale cu cele agricole și zootehnice sau cu cele economice și de depozitare, iar pe de altă parte a
generat o puternică discontinuitate a amenajării și mobilării teritoriului (diverse proiecte de extindere și modernizare a infrastructurii de bază s-au oprit la limita administrativ-teritorială a localitățilo
O abordare diferită, în sensul integrării din punct de vedere tehnic a diferitelor proiecte locale ar putea genera economii importante la bugetele locale și ar eficientiza foarte mult activitatea în domeniile enunțate. Astfel, spre exemplu, pentru un proiect de extindere a rețelei de alimentare cu apă și canalizare într-o zonă mai amplă, situată la interferența mai multor unități administrativ teritoriale și destinată ulterior pentru construcția de locuințe, se poate elabora un singur studiu de fezabilitate, un singur proiect tehnic de execuție, cu un singur set de avize și autorizații, se organizează o singură licitație pentru sub-contractarea executării lucrărilor și, în final, se realizează o singură investiție. Acest exemplu poate fi extrapolat cu ușurință și la alte proiecte desfășurate în zonă, inclusiv în domeniul parteneriatului public-privat.
Având în vedere faptul că multe din aceste proiecte pot fi propuse spre finanțare atât în cadrul Fondurilor Structurale cât și în cadrul altor programe de finanțare naționale sau internaționale, ceea ce impune respectarea regulilor specifice impuse de acestea, abordarea integrată și colaborarea între diverși actori interesați de realizarea acestor proiecte, pe lângă faptul că reprezintă o valoare adăugată incontestabilă, constituie și un argument important în decizia finanțatorilor de a finanța astfel de proiecte.
Referindu-ne strict la Fondurile Structurale, regula de pre-finanțare a proiectelor ar crea o mare dificultate în găsirea surselor de finanțare, în special pentru localitățile mici, iar eligibilitatea acestora în ceea ce privește obținerea de credite din partea băncilor ar fi afectată de potențialul scăzut al bugetului local și de lipsa celorlalte resurse disponibile care ar putea constitui garanții reale în acordarea unor astfel de credite. Dacă mai adăugăm și faptul că evaluarea de către finanțator a capacității administrative a aplicantului este o condiție obligatorie și prealabilă acordării finanțării, vom ajunge fără echivoc la concluzia că localitățile mici vor fi din start excluse de la șansa de a obține finanțări în cadrul Fondurilor Structurale, dacă nu se vor asocia în structuri comune, capabile să promoveze și să credibilizeze acțiunile și proiectele acestora.
În acest context, constituirea Zonei Metropolitane Constanța va facilita din punct de vedere tehnic elaborarea și implementarea unor proiecte comune, la scară regională, prin construirea unei expertize în acest domeniu, prin îmbunătățirea capacității administrative de gestionare a unor astfel de acțiuni (în contextul regulilor specifice impuse de diverși finanțatori) și prin posibilitatea angajării în comun a unor resurse.
Incepand din 2004, Ambient Intermed este un nume de referinta pe piata imobiliarelor din Constanta. In fiecare an incheiem tranzactii imobiliare avantajoase pentru toti clientii nostri. Daca esti proprietar de apartament, casa, teren sau spatiu comercial in Constanta, poti obtine un castig sigur din vanzarea sau inchirierea lor. Alternativ, daca esti in cautare de oferte imobiliare in Constanta la preturi avantajoase, urmareste zilnic anunturile noastre si profita de ocaziile care apar.