Ghid imobiliar

Vanzatorul este inainte de toate o persoana (fizica sau juridica), dar in ambele cazuri reprezentata de o fiinta umana.

Daca lucrurile ar pleca de la acest fapt, cu siguranta ca tranzactiile imobiliare ar fi mult mai placute; dar in cele mai multe cazuri, influentati de factori externi(probleme, datorii, diferite situatii fortate de imprejurari, vanzatorii devin irascibili, tensionati de situatia care ii determina sa vanda un imobil; si atunci punctul de plecare in sensul de vanzare al imobilului este destul de greoi.

Vanzatorul, cel putin la inceput, nu are sfatul unui intermediar(agent imobiliar sau agent de reprezentare) avizat, ci considera ca informatia de care beneficiaza de pe internet, ziare, sau din "vecini" este cea corecta care il avantajeaza sa ceara pretul; sau se bazeaza pe principiul: dom'le e al meu si merita" - dar este gresit! este clar ca vanzatorul va dori mereu sa obtina pretul cel mai mare pentru imobilul sau, dar daca ar face schimb pentru cateva minute cu optica cumparatorului, si-ar da seama ca pretul pe care il cere nu este corect(in cele mai multe cazuri). De aceea, cel mai indicat pentru vanzator este sa apeleze la profesionisti, iar pretul obtinut va fi unul corect in raport cu perioada de vanzare si cu piata comparativa pe segmentul din care face parte.

Cum sa alegeti agentul sau agentii cu care veti colabora?

Este foarte important sa va intalniti personal cu cel cu care veti decide ca plecati la drum pentru vanzare. O prima intalnire ar trebui sa o aveti la sediul societatii pe care o reprezinta, asa va veti da seama cu cine lucrati, unde il gasiti, daca este intradevar cine pretinde a fi, iar a doua intalnire trebuie sa fie la imobilul pe care il puneti la vanzare in scopul de a face o evaluare a proprietatii pe care o detineti. Dupa cele doua intalniri, veti avea o opinie de pret si in functie de metoda de lucru a fiecarui agent va exista si randamentul celor spuse.

Este indicat sa aveti mai multe pareri despre imobilul dvs, in sensul ca prin metoda comparatiei va veti da seama pe cine trebuie sa alegeti sa se ocupe de vanzarea imobilului dvs.

Este important ca negocierea care se aplica imobilului pe care pe care il detineti sa fie justificata , nu doar pur si simplu: dom'le nu face atatia bani"!

Etapele unei vanzari sunt:

1. Antecontractul de vanzare -cumparare (promisiunea bilaterala) ce trebuie sa contina datele partilor, adresa imobilului, acte ce stau la baza proprietatii, buletine, pretul, avansul platit, suma totala a imobilului, termenul la care se va plati, pretul, modalitatea de plata(cash, credit), cheltuieli ocazionate cu vanzarea si cumpararea imobilului, si eventuale clauze care se stabilesc in mod particular intre partile participante la precontract (termen de eliberare, mobilat, nemobilat, etc.)

2. Actul final de vanzare cumparare care se incheie in cadrul unui notariat public. Inainte de semnarea actului final, trebuie sa va asigurati ca documentele reprezinta vointa dumneavoastra, ca banii pentru imobil va sunt platiti (in cazul platii cash), iar in cazul creditelor ca banii va sunt pusi la dispozitie in cont)

Daca pina acum am vorbit in mare parte de drepturi, un vanzator are si obligatii catre:

• agentul imobiliar: plata unui comision de intermediere (care trebuie stabilit de la inceput),
• asociatia de proprietari - sa aibe intretinerea imobilului platita la zi,
• ENEL, Congaz, TV, etc,
• daca nu are cadastru si intabulare este obligatia proprietarului de a il achita,
• daca nu are certificat energetic (in situatia creditelor, acesta este necesar), are obligatia sa il achite,
• impozitul pe proprietate, catre adminitratia fiscala,
• impozitul pe venit rezultat din vanzare
• text informativ realizat de Mihai Suciu, administrator Ambient Intermed

Acte necesare Dosar legea 247 (retrocedare terenuri)

În vederea analizãrii ºi solutionãrii cererilor privind revendicarea în baza Legii nr. 247/2005 dosarul trebuie sa conþinã urmãtoarele acte marcate:

1. Acte doveditoare ale dreptului de proprietate
2. În cazul tranzacþiilor neoperate în cartea funciarã se vor depune copii legalizate a contractelor de vânzare-cumpãrare
3. Copia actului de identitate ºi acte de stare civilã, pentru petiþionari
4. Împuternicire notarialã legalizatã pentru reprezentantul revendicatorului
5. În cazul moºtenitorilor, acte care sã certifice aceasta calitate, respectiv copie dupã certificatul de moºtenitor, precum ºi certificatul de deces
6. Planul de situaþie privind identificarea imobilului, din punct de vedere topografic ºi dimensional, cu delimitarea terenului ocupat de construcþii ºi a celui rãmas liber, cu precizarea vecinãtãþilor
7. Declaraþie pe propria rãspundere de existenþa/neexistenþa unui dosar pe rol, cu privire la terenul revendicat (anexatã prezentei)
8. Dovada suspendãrii acþiunii civile cu privire la imobil, hotarârea judecãtoreascã
9. Declaraþia tip (anexatã prezentei)
10. Declaraþii de la toti vecinii terenului
11. Orice acte pe care persoana îndreptãþitã le considerã necesare în soluþionarea dosarului

Dupã completarea dosarului, actele în original vor fi predate inspectorului cãruia i s-a repartizat dosarul pentru certificarea fotocopiilor pentru conformitate cu originalul.

Punerea în posesie, pentru cei îndreptãþiti, va avea loc numai dupã completarea dosarului cu actele solicitate, identificarea, delimitarea în teren pe baza schiþei ºi stabilirea vecinãtãþilor indicate personal de solicitant, în condiþiile art. 34. al. 2 .din H.G .890/2005.

Dacã dosarul nu este completat cu toate actele menþionate mai sus, acesta va fi soluþionat pe baza actelor existente la dosar.

Autorizaţie de construire instalaţie de utilizare gaze naturale

LOCUINTE COLECTIVE

PASI DE URMAT ÎN VEDEREA OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE (COLOANÃ PE CASA SCÃRII+RACORDURI AFERENTE APARTAMENTELOR)

1. CERTIFICATUL DE URBANISM: SE EMITE ÎN NUMELE ASOCIATIEI DE PRORIETARI PENTRU COLOANA PE CASA SCÃRII SI RACORDURI APARTAMENTE
   • ACTE NECESARE: CERERE TIP; HOTÃRÂRE JUDECÃTOREASCÃ DE ÎNFIINTARE A ASOCIATIEI (copie); CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE FISCALÃ (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC+SCHEMÃ IZOMETRICÃ - 2 ex.); TAXA= 5LEI
2. AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE: SE EMITE ÎN NUMELE ASOCIATIEI DE PROPRIETARI SI AL PERSOANEI FIZICE/JURIDICE CARE SOLICITÃ RACORDAREA APARTAMENTULUI, ÎN TERMENUL DE VALABILITATE AL CERTIFICATULUI DE URBANISM
   • ACTE NECESARE: CERERE TIP; CERTIFICATUL DE URBANISM (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC+SCHEMA IZOMETRICA - 2 ex.), HOTÃRÂRE JUDECÃTOREASCÃ DE ÎNFIINTARE A ASOCIATIEI (conform cu originalul); CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE FISCALÃ; TABEL NOMINAL (50%+1); ACORD ASOCIATIA DE PROPRIETARI; ACT PROPRIETATE (copie legalizatã) PERSOANE FIZICE/JURIDICE PENTRU RACORDURI; EXTRAS CARTE FUNCIARÃ ACTUALIZAT / COPIE DIN REGISTRUL DE TRANSCRIPTIUNI DIN CARE SÃ REIASÃ CÃ NU S-A DESCHIS CARTEA FUNCIARÃ; AVIZE SI ACORDURI SOLICITATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM (copie si original); AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE BRANSAMENT GAZE (copie); TAXA = CONFORM DEVIZ LUCRÃRI
3. AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE: SE EMITE ÎN NUMELE PERSOANEI FIZICE/JURIDICE CARE SOLICITÃ RACORDAREA APARTAMENTULUI ULTERIOR OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE A COLOANEI PE CASA SCÃRII, ÎN TERMENUL DE VALABILITATE AL CERTIFICATULUI DE URBANISM
   • ACTE NECESARE: CERERE TIP; CERTIFICATUL DE URBANISM (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC+SCHEMA IZOMETRICA - 2 ex.), TABEL NOMINAL (50%+1); ACORD ASOCIATIA DE PROPRIETARI; ACT PROPRIETATE (copie legalizatã); EXTRAS CARTE FUNCIARÃ ACTUALIZAT / COPIE DIN REGISTRUL DE TRANSCRIPTIUNI DIN CARE SÃ REIASÃ CÃ NU S-A DESCHIS CARTEA FUNCIARÃ; AVIZE SI ACORDURI SOLICITATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM (copie si original); AUTORIZATIA CONSTRUIRE PENTRU COLOANA PE SCARÃ (copie); TAXA = CONFORM DEVIZ LUCRÃRI

LOCUINTE INDIVIDUALE

PASI DE URMAT ÎN VEDEREA OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE

1. CERTIFICATUL DE URBANISM: SE EMITE ÎN NUMELE PROPRIETARULUI
   • ACTE NECESARE: CERERE TIP; ACT PROPRIETATE (copie), EXTRAS CARTE FUNCIARÃ ACTUALIZAT , PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC + SCHEMÃ IZOMETRICÃ - 2 ex.); TAXA= 5 LEI.
2. AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE: SE EMITE ÎN NUMELE PROPRIETARULUI, ÎN TERMENUL DE VALABILITATE AL CERTIFICATULUI DE URBANISM
   • ACTE NECESARE: CERERE TIP; CERTIFICATUL DE URBANISM (copie); PROIECT INSTALATIE UTILIZARE (MEMORIU TEHNIC + SCHEMÃ IZOMETRICÃ - 2 EX.), ACT PROPRIETATE (copie legalizatã); EXTRAS CARTE FUNCIARÃ ACTUALIZAT; AVIZE SI ACORDURI SOLICITATE ÎN CERTIFICATUL DE URBANISM (copie si original); AUTORIZATIE CONSTRUIRE BRANSAMENT GAZE (copie); TAXA= CONFORM DEVIZ LUCRÃRI

Cadastru

Cadastrul este sistemul unitar ºi obligatoriu de evidenþã tehnicã, economicã ºi juridicã a tuturor imobilelor de pe un teritoriu administrativ. Entitãþile de bazã ale acestui sistem sunt parcela, construcþia ºi proprietarul. Sistemul de evidenþã al cadastrului are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliarã. (Cadastrul general este sistemul de evidenþã al imobilelor de pe întreg teritoriul þãrii.)

• Funcþia tehnicã a cadastrului se realizeazã prin determinarea, pe bazã de mãsurãtori, a poziþiei configuraþiei ºi mãrimii suprafeþelor parcelelor si construcþiilor pe destinaþii, categorii de folosinþã ºi pe proprietari.
• Funcþia economicã evidenþiazã elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor ºi calculãrii impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacþii imobiliare.
• Funcþia juridicã se realizeazã prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate ºi prin înscrierea în cartea funciarã

Publicitatea imobiliarã are ca obiect înscrierea în cartea funciarã a actelor ºi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaºi teritoriu administrativ ºi se realizeazã de cãtre oficiile teritoriale (O.C.P.I.) pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. Una sau mai multe parcele alãturate de pe teritoriul unei unitãþi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinþã, aparþinând aceluiaºi proprietar, formeazã un imobil care se identificã printr-un numãr cadastral unic ºi se înscrie într-o carte funciarã. Cãrþile funciare întocmite ºi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecãrei localitãþi alcãtuiesc, împreunã, registrul cadastral de publicitate imobiliarã al acestui teritoriu, ce se þine de cãtre biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cãrui razã teritorialã de activitate este situat imobilul respectiv. Acest registru se întregeºte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral al imobilelor, indicând numãrul cadastral al imobilelor ºi numãrul de ordine al cãrþilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor ºi cu o mapã în care se pãstreazã cererile de înscriere, împreunã cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.

Sursa: Wikipedia

Ce este cadastrul?

Aparent, s-ar pãrea cã o asemenea întrebare este inutilã. Cine nu ºtie astãzi ce însemnã aceastã noþiune? Toþi ºtiu! Drept urmare a aplicãrii Legii fondului funciar nr. 18/1991, s-a consacrat chiar ºi denumirea de "cadastraº". Cine este el? Conform art. 11, din susnumita lege ºi a regulamentului sãu de aplicare, "din comisia constituitã în fiecare comunã, oraº sau municipiu - în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective celor îndreptãþiþi ºi eliberãrii titlurilor de proprietate - face parte ºi un specialist în mãsurãtori topografice, cadastru ºi organizarea teritoriului".

Activitatea desfãºuratã de acest specialist în ultimii ani, redusã numai la efectuarea de mãsurãtori de teren, pentru aplicarea legii 18/19 cu mijloace uneori rudimentare, a creat o falsã imagine a specialistului în cadastru ºi a domeniului însuºi.

Ce este de fapt cadastrul ºi la ce serveºte? Rãspunsul necesitã o succintã prezentare a evoluþiei sale în decursul timpului, corelatã cu implicaþiile dezvoltãrii societãþii omeneºti în etapa actualã ºi în special cu cerinþele dezvoltãrii durabile ºi ale protecþiei mediului înconjurãtor.

În sens larg, registrul în care se þine evidenþa bunurilor imobile, poartã denumirea de "cadastru".

Originea cuvântului cadastru, dupã unii autori ar fi compus din prefixul de origine greacã "kata", care înseamnã de "sus în jos" ºi din cuvântul neo grec (bizantin) "stikon", care înseamnã: registru de impunere, carte de însemnãri, carte de comerþ. Dupã alþi autori, el derivã din cuvântul vechi medieval "capitastrum", care ar fi în strânsã legãturã cu "capitions registrum" sau " capitum registrum" ºi care la origine înseamnã impozitul pe capul familiei.

Denumirea apare pentru prima datã într-un document din anul 1185, gãsit la Veneþia sub forma "catastico". Însã el s-a impus în secolul al XVII ºi din Ialia a trecut în Franþa sub forma "le cadastre", în Germania ºi Austria sub forma "der Kataster". În þara noastrã el apare la începutul sec. XIX, adaptat foneticii limbii române, sub forma de "cadastru".

Aºa dar "cadastrul" a însemnat în decursul timpului activitatea umanã de inventariere a resurselor funciare, pentru realizarea impozitelor.

Treptat, cadastrul a devenit tot mai complex, pe mãsura creºterii nevoilor tehnice, economice ºi juridice de inventariere a pãmântului ºi a celorlalte bunuri imobile, cãrora li s-au adãugat în ultimii ani, cerinþe ºi necesitãþi legate de folosirea raþionalã a resurselor în contextul procesului dezvoltãrii durabile ºi a protecþiei mediului înconjurãtor.

Preocupãri în acest sens au fost ºi sunt ºi în prezent în þara noastrã.

Mi se pare semnificativ un punct de vedere exprimat în presa recentã, de dupã 1989, în care se precizeazã cã: «Trebuie sã fie completatã ºi definitivatã prestaþia Cadastrului Funciar Român, ca cea mai vastã operaþiune de inventariere a teritoriului ºi nu numai inventariere ci ºi relevanþã a toatã zestrea neamului nostru. Încheierea lucrãrilor Cadastrului Funciar Român nu se va face de azi pe mâine, ci într-o duratã creatoare, amãnunþitã ºi migãloasã, cãci va fi luat în evidenþã pârâul de la "moara satului", ograda ºi casa þãranului, livezile ºi viile dealurilor, amenajãrile hidrotehnice, amenajãrile urbanistice, autostrãzi, amenajãri portuare, fluviale, monumente istorice ºi de artã, toate darurile binecuvântate ale acestui neam».

Rol ºi cerinþe

Pãmântul - ca resursã principalã de asigurare a hranei ºi folosirea lui raþionalã a devenit astãzi problema de bazã a însãºi existenþei umane.

Pe toate meridianele globului se întreprind mãsuri de gestionare ºi de folosire raþionalã a solului, în contextul creºterii decalajului dintre cerere ºi oferta de produse agroalimentare, determinatã de factorul demografic, pe de o parte ºi de resursele de teren arabil, relativ limitate, pe de altã parte. Fenomenul globalizãrii activitãþii umane, interdependenþa factorilor politici, demografici, ecologici etc, au impus o nouã abordare în gospodãrirea pãmântului, în conformitate cu conceptul dezvoltãrii durabile ºi al respectãrii normelor de protecþie a mediului înconjurãtor.

Realizarea acestor deziderate este posibilã în cadrul unui sistem complex de evidenþã tehnicã, economicã ºi juridicã a tuturor resurselor ºi în primul rând a fondului funciar, pentru ca, pe aceastã bazãsolul sã poatã fi folosit ºi gestionat raþional în vederea asigurãrii producþiei de bunuri agricole, iar teritoriul în ansamblul sãu, sã poatã fi sistematizat, amenajat ºi gospodãrit, corespunzãtor cerinþelor societãþii umane.

Potrivit acestor cerinþe, rolul cadastrului a devenit determinant în activitatea umanã de folosire a resurselor mediului înconjurãtor.

Cadastrul - ca sistem complex ºi dinamic de evidenþã tehnicã, economicã ºi juridicã a resurselor, constituie baza gestionãrii tuturor bunurilor imobiliare (pãmânt, ape, pãduri, construcþii etc.) fãrã de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabilã ºi de protecþia mediului.

Numai prin cadastru se poate analiza în orice moment, disponibilul resurselor, starea acestora în timp, modul în care sunt folosite, cu respectarea cerinþelor ºi condiþiilor impuse de procesul dezvoltãrii durabile, precum ºi modul în care sunt respectate legile scrise ºi nescrise ale protecþiei mediului înconjurãtor.

Ca o concluzie, se poate afirma faptul cã societatea umanã trebuie sã desfãºoare complexul sãu de activitãþi în mediul înconjurãtor prin intermediul cadastrului care în acest context, reprezintã interfaþa dintre OM ºi NATURÃ.

Situaþia actualã privind cadastrul în România

Cadastrul - prin ceea ce reprezintã el în epoca contemporanã, respectiv evidenþa tehnicã, economicã ºi juridicã a tuturor bunurilor imobile (pãmânt, ape, pãduri, construcþii etc.), a constituit ºi în þara noastrã o preocupare esenþialã.

Condiþiile economice, sociale ºi politice în care s-a aflat þara noastrã în decursul timpului, n-au permis realizarea cadastrului aºa cum s-a întâmplat în marea majoritate a þãrilor dezvoltate. Practic, în România nu existã în prezent cadastrul naþional, nu existã ordine în avuþia naþionalã.

În teritoriul ocupat de imperiul austro-ungar, înainte de primul rãzboi mondial, a existat o evidenþã cadastralã, limitatã însã la acele vremuri, care nefiind întreþinutã în timp ºi-a pierdut valabilitatea.

Începutul activitãþii cadastrale în România, pe baze moderne, poate fi considerat momentul apariþiei legii nr. 23 din 20 aprilie 1933, pentru organizarea cadastrului funciar ºi introducerea cãrþilor funduare. Aceastã lege a fost la vremea respectivã printre cele mai bune din Europa, iar prevederile ei au valabilitate ºi în zilele noastre.

Publicitatea imobiliarã a fost inclusã doar parþial în aceastã lege. Abia prin legea nr. 155 din 27 aprilie 1938, s-a definitivat o lege completã a cadastrului ºi s-a înfiinþat "Direcþia Generalã a Cãrþilor funciare ºi Cadastrului", care sã coordoneze unitar întreaga activitate. Faþã de momentul iniþial, când s-a pus problema urgentã de executare a lucrãrilor de mãsurãtoare necesare împroprietãririi þãranilor, decretatã încã din anul 1917, discuþiile pentru elaborarea unei legi a cadastrului, au durat peste 20 de ani! Adversarii acestei legi argumentând, la vremea respectivã cã, prin clarificarea situaþiei proprietãþii, nu vor mai fi procese de grãniþuire ºi cã, în aceastã situaþie, vor muri avocaþii de foame.

Din nefericire aceeaºi situaþie este ºi în zilele noastre, însã la o scarã mult mai mare, cu peste 2 milioane de procese pentru pãmânt!

Legea cadastrului din 1938, n-a mai putut fi aplicatã decât parþial, din cauza rãzboiului al II- lea mondial ºi urmãrilor sale.

În perioada care a urmat, nu s-a mai pus problema realizãrii cadastrului, în conþinutul sãu, datoritã înlocuirii abuzive a dreptului de proprietate privatã cu proprietatea de stat.

Cadastrul a fost astfel înlocuit cu o simplã "evidenþã cadastralã", bazatã însã pe mãsurãtori terestre-geodezice, topografice ºi fotogrametrice - deosebit de riguroase ºi executate de un corp ingineresc profesionist.

Dupã schimbãrile produse în societatea Româneascã începând cu anul 1989, când printr-o serie de acte legislative, inclusiv legea 18/1991 privind "fondul funciar", a fost reinstalat dreptul de proprietate privatã asupra bunurilor abuziv confiscate, s-a pus din nou problema unei noi legi a cadastrului.

O nouã lege a cadastrului era cu atât mai necesarã, cu cât prin apariþia legii 18/1991 ºi restituirea dreptului de proprietate asupra pãmântului ºi a altor bunuri imobile, trebuia sã se instituie ordinea în avuþia naþionalã.

Ori, lipsa acestei legi un timp îndelungat, precum ºi aplicarea ei necorespunzãtoare din momentul apariþiei (1996) pânã în zilele noastre, a avut ºi are din nefericire multiple implicaþii negative, printre care:

• peste douã milioane de procese, care au ca obiect dreptul de proprietate;
• acapararea ilegalã a unor terenuri de cãtre anumiþi factori de putere;
• degradarea continuã a solului prin folosirea necorespunzãtoare;
• lipsa oricãrei responsabilitãþi din partea deþinãtorilor de bunuri, proprietate de stat ºi publicã;
• distrugerea majoritãþii lucrãrilor de îmbunãtãþiri funciare-irigaþii, amenajãri antierozionale, perdele forestiere ºi multe altele;

Dintre acestea, situaþia cea mai dramaticã o constituie existenþa milioanelor de procese pe rol, prin care oamenii implicaþi în aceste acþiuni juridice, cheltuiesc enorm din venitul lor ºi aºa destul de redus, în avantajul celor interesaþi în a menþine starea de haos în avuþia naþionalã, de pe urma cãreia sã se îmbogãþeascã cu neruºinare.

Aceasta este starea în care ne aflãm acum la începutul mileniului III, faþã de þãrile în care cadastrul existã de circa 200 de ani!

De ce aceastã situaþie? Rãspunsul este unul singur: nu existã interes în aplicarea legii cadastrului, care are, iatã 5 ani de la apariþie.

Aceastã lege cu nr. 7 din 1996, intitulatã "Legea Cadastrului ºi a Publicitãþii Imobiliare" este, prin conþinutul sãu, o lege apropiatã de legile similare existente în þãrile Europene.

Legea prevede la art. 1 "Cadastrul general este sistemul unitar ºi obligatoriu de evidenþã tehnicã, economicã ºi juridicã prin care se realizeazã identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hãrþi ºi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum ºi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul þãrii, indiferent de destinaþia lor ºi de proprietar.

Conþinutul acestui prim aliniat din lege este destul de clar: cadastrul, adicã evidenþa tehnicã, economicã ºi juridicã a bunurilor imobiliare este un sistem informaþional unitar la nivelul þãrii, dar ºi obligatoriu.

Obligatoriu pentru cine? Pentru stat care este principalul responsabil de realizarea cadastrului naþional.

Pe de altã parte, cea de a doua componentã a legii "Publicitatea imobiliarã", prevede la art. 20: "Publicitatea imobiliarã întemeiatã pe sistemul de evidenþã al cadastrului general, are ca obiect înscrierea în cartea funciarã a actelor ºi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceleaºi localitãþi.

Cartea funciarã, în esenþa, ei constituie sistemul unitar final de evidenþã tehnicã, economicã ºi juridicã a bunurilor imobile, care consfinþeºte dreptul de proprietate.

Pe baza acestei legi au fost create începând cu anul 1997 ºi instituþiile de specialitate pentru aplicarea legii.

Astfel la nivelul naþional existã "Oficiul Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, (ONCGC), iar la nivel judeþean Oficii similare (OJCGC). Pentru întocmirea cãrþii funciare au fost înfiinþate Birouri de Carte Funciarã, pe lângã fiecare Judecãtorie teritorialã.

Aºa dar, cadrul legal ºi organizatoric existã, dar aplicarea legii întârzie.

Concluzia este una singurã: opoziþia faþã de asigurarea ordinii în avuþia naþionalã este destul de puternicã, fiind în continuare sprijinitã ºi susþinutã de cei interesaþi în aceastã stare de haos.

Sursa: http://www.cadastru.ugal.ro/cadastru.htm

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinþei bunurilor

ART. 61

1. Veniturile din cedarea folosinþei bunurilor sunt veniturile, în bani ºi/sau în natura, provenind din cedarea folosinþei bunurilor mobile ºi imobile, obþinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt deþinator legal, altele decât veniturile din activitaþi independente.
2. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosinþei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârºitul anului fiscal, începând cu anul fiscal urmator califica aceste venituri în categoria venituri din activitaþi independente ºi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. În aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscala.
3. Sunt considerate venituri din cedarea folosinþei bunurilor ºi veniturile obþinute de catre proprietar din închirierea camerelor situate în locuinþe proprietate personala, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsa între una ºi 5 camere inclusiv.

   Alin. (3) al art. 61 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

4. În categoria venituri din cedarea folosinþei bunurilor se cuprind ºi cele realizate de contribuabilii prevazuþi la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obþin venituri din închirierea în scop turistic a unui numar mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuinþe proprietate personala. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depaºirii numarului de 5 camere de închiriat, ºi pâna la sfârºitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizeaza în sistem real potrivit regulilor de stabilire prevazute în categoria venituri din activitaþi independente.

   Alin. (4) al art. 61 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

5. Veniturile obþinute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinþe proprietate personala, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activitaþi independente pentru care venitul net anual se determina pe baza de norma de venit sau în sistem real ºi se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II din prezentul titlu.

   Alin. (5) al art. 61 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

Art. 61 a fost modificat de pct. 55 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinþei bunurilor

ART. 62

1. Venitul brut din cedarea folosinþei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezinta totalitatea sumelor în bani ºi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura stabilite potrivit contractului încheiat între parþi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasarii acestora. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziþiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deþinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta.

   Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.(1^1) În cazul veniturilor obþinute din închirierea bunurilor mobile ºi imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabileºte pe baza chiriei prevazute în contractul încheiat între parþi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasarii chiriei.

   Alin. (1^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 33 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

2. Venitul net din cedarea folosinþei bunurilor se stabileºte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
   1. În cazul veniturilor obþinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabileºte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între parþi ºi reprezinta totalitatea sumelor în bani încasate ºi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura primite. Alin. (2^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.
   2. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preþurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarâri ale consiliilor judeþene ºi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureºti, ca urmare a propunerilor direcþiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor ºi Dezvoltarii Rurale, hotarâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotarâri se transmit în cadrul aceluiaºi termen direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti, pentru a fi comunicate unitaþilor fiscale din subordine.

      Alin. (2^2) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

   3. Venitul net din arenda se stabileºte la fiecare plata prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

      Alin. (2^3) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

   4. Impozitul pe veniturile din arenda se calculeaza prin reþinere la sursa de catre platitorii de venit la momentul plaþii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.

      Alin. (2^4) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

   5. Impozitul astfel calculat ºi reþinut pentru veniturile din arenda se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost reþinut.

      Alin. (2^5) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

   6. În cazul în care opteaza pentru determinarea venitului net din arenda în sistem real, contribuabilii sunt obligaþi sa precizeze în scris, în contractul/raportul juridic încheiat, la momentul încheierii acestuia. Modalitatea de impunere aleasa este aplicabila pentru toate veniturile realizate în baza contractului/raportului juridic respectiv.

      Alin. (2^6) al art. 62 a fost introdus de pct. 34 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

3. Prin excepþie de la prevederile alin. (1), (2) ºi (2^1)-(2^5), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinþei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.

   Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 35 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

4. Dispoziþiile privind opþiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) ºi (3) se aplica ºi în cazul contribuabililor menþionaþi la alin. (3).

   Art. 62 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.

Reguli privind stabilirea impozitului pe venitul determinat pe baza normei anuale de venit

ART. 62^1

1. Contribuabilii care realizeaza venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinþe proprietate personala, având o capacitate de cazare cuprinsa între una ºi 5 camere inclusiv, datoreaza un impozit pe venitul stabilit ca norma anuala de venit.
2. Norma anuala de venit corespunzatoare unei camere de închiriat se determina de direcþiile generale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti, dupa caz, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltarii regionale ºi turismului ºi al ministrului finanþelor publice ºi a propunerilor Ministerului Dezvoltarii Regionale ºi Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale ºi Turismului, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmeaza a se aplica normele anuale de venit, Ministerului Finanþelor Publice.
3. Direcþiile generale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti, dupa caz, au obligaþia publicarii anuale a normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmeaza a se aplica.
4. Contribuabilii prevazuþi la alin. (1) au obligaþia sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pâna la data de 31 ianuarie inclusiv, declaraþia privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs. În cazul în care contribuabilii încep sa realizeze în cursul anului, dupa data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului aceºtia au obligaþia completarii ºi depunerii declaraþiei privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal în curs.
5. Organul fiscal competent stabileºte impozitul anual datorat pe baza declaraþiei privind venitul estimat/norma de venit ºi emite decizia de impunere la termenul ºi potrivit procedurii stabilite prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscala.
6. Impozitul anual datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.
7. Impozitul anual datorat se vireaza integral la bugetul de stat.
8. Plata impozitului se efectueaza în cursul anului catre bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit pâna la data de 25 iulie inclusiv ºi 50% din impozit pâna la data 25 noiembrie inclusiv. Pentru declaraþiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual datorat se stabileºte prin decizie de impunere anuala, pe baza declaraþiei privind venitul estimat/norma de venit ºi se plateºte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

Art. 62^1 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011 ºi intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2012, cu excepþia alin. (2), care intra in vigoare la data publicarii ordonanþei, conform lit. a) a alin. (1) al art. VII din acelaºi act normativ.

Reguli privind stabilirea impozitului în cazul opþiunii pentru determinarea venitului net în sistem real

ART. 62^2

1. Contribuabilii care realizeaza venituri definite la art. 61 alin. (3) au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit prevederilor art. 48.
2. Opþiunea se exercita pentru fiecare an fiscal, prin completarea declaraþiei privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs ºi depunerea formularului la organul fiscal competent pâna la data de 31 ianuarie inclusiv. În cazul în care contribuabilii încep sa realizeze în cursul anului, dupa data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), opþiunea se exercita pentru anul fiscal în curs, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, prin completarea ºi depunerea declaraþiei privind venitul estimat/norma de venit.
3. În cursul anului fiscal contribuabilii sunt obligaþi sa efectueze plaþi anticipate cu titlu de impozit catre bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit pâna la data de 25 iulie inclusiv ºi 50% din impozit pâna la data 25 noiembrie inclusiv. În cazul în care decizia de impunere pentru anul fiscal în curs nu a fost emisa pâna la data de 1 noiembrie, precum ºi în cazul contribuabililor care realizeaza venituri definite la art. 61 alin. (3) dupa data de 1 noiembrie a anului fiscal în curs, nu se mai stabilesc plaþi anticipate, venitul net anual urmând sa fie supus impunerii potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraþiei privind venitul realizat.
4. Organul fiscal competent stabileºte plaþile anticipate prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual estimat din declaraþia privind venitul estimat/norma de venit ºi emite decizia de impunere, care se comunica contribuabililor, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscala. Pentru declaraþiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie nu se mai stabilesc plaþi anticipate, venitul net aferent perioadei pâna la sfârºitul anului urmând sa fie supus impozitarii potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraþiei privind venitul realizat.
5. Contribuabilii prevazuþi la alin. (1) au obligaþia de a depune declaraþia privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, pâna la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
6. Impozitul anual datorat se calculeaza de organul fiscal competent, pe baza declaraþiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual determinat în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, impozitul fiind final.
7. Organul fiscal stabileºte impozitul anual datorat ºi emite decizia de impunere, la termenul ºi în forma stabilite prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscala.
8. Diferenþele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuale se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza ºi nu se datoreaza obligaþii fiscale accesorii conform Codului de procedura fiscala.
9. Impozitul anual datorat se vireaza integral la bugetul de stat.

Art. 62^2 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depaºirii numarului de 5 camere în cursul anului fiscal

ART. 62^3

1. În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevazuþi la art. 61 alin. (4) realizeaza venituri din închirierea unui numar mai mare de 5 camere, aceºtia sunt obligaþi sa notifice evenimentul, respectiv depaºirea numarului de 5 camere de închiriat, organului fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii acestuia. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform prevederilor art. 62^1, organul fiscal va recalcula norma de venit ºi plaþile stabilite în contul impozitului anual datorat.
2. Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileºte prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscala.
3. Pentru perioada ramasa din anul fiscal, venitul net se stabileºte în sistem real, potrivit prevederilor art. 48. Contribuabilii respectivi sunt obligaþi sa completeze ºi sa depuna declaraþia privind venitul estimat/norma de venit, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, la organul fiscal competent, în vederea stabilirii plaþilor anticipate pentru veniturile aferente perioadei ramase pâna la sfârºitul anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada ramasa sunt cele prevazute la art. 62^2 alin. (3)-(9).

Art. 62^3 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

Plaþi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinþei bunurilor

ART. 63

1. Contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosinþei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepþia veniturilor din arendare, datoreaza plaþi anticipate în contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.
2. Fac excepþie contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosinþei bunurilor pentru care chiria prevazuta în contractul încheiat între parþi este stabilita în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real ºi la sfârºitul anului anterior nu îndeplinesc condiþiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activitaþi independente pentru care plaþile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, ºi impozitul este final.
3. Prin excepþie de la prevederile alin. (1), pentru contribuabilii care realizeaza venituri din închirierea camerelor, situate în locuinþe proprietate personala, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsa între una ºi 5 camere inclusiv, stabilite pe baza de norma anuala de venit sau care opteaza pentru determinarea venitului în sistem real, precum ºi pentru cei care închiriaza în scop turistic, în cursul anului, un numar mai mare de 5 camere de închiriat în locuinþe proprietate personala sunt aplicabile prevederile art. 62^1 alin. (8), art. 62^2 alin. (3)-(4) ºi art. 62^3 alin. (3).

   Alin. (3) al art. 63 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

4. Impozitul reþinut la sursa de catre platitori pentru veniturile obþinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deºeurilor din patrimoniul afacerii, prevazute la art. 78 alin. (1) lit. f), calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual datorat de catre contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosinþei bunurilor determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla. Plaþile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de catre organul fiscal competent.

   Alin. (4) al art. 63 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 125 din 27 decembrie 2011 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011.

Art. 63 a fost modificat de pct. 56 al art. I din ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009.

Impozitarea venitului net din cedarea folosinþei bunurilor

ART. 64

1. Venitul net din cedarea folosinþei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
2. Pentru veniturile din cedarea folosinþei bunurilor prevazute la art. 61 alin. (3) ºi (4) nu sunt aplicabile reglementarile cap. X «Venitul net anual impozabil» din prezentul titlu.

Sursa: www.fiscalitatenet.ro

Impozit vânzare imobile. Cod fiscal

Impozitul pe tranzactii imobiliare, asa cum mai este denumit impozitul pe veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate imobiliara isi are temeiul in dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si ale Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal

Art. 771.

1. La transferul dreptului de proprietate ºi al dezmembrãmintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcþiilor de orice fel ºi a terenurilor aferente acestora, precum ºi asupra terenurilor de orice fel fãrã construcþii, contribuabilii datoreazã un impozit care se calculeazã astfel:
   1. pentru construcþiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum ºi pentru terenurile de orice fel fãrã construcþii, dobândite într-un termen de pânã la 3 ani inclusiv:
      - 3% pânã la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
      - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depãºeºte 200.000 lei inclusiv;
   2. pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o datã mai mare de 3 ani:
      - 2% pânã la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
      - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depãºeºte 200.000 lei inclusiv.
2. Impozitul prevãzut la alin. (1) nu se datoreazã în urmãtoarele cazuri:
   1. la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ºi construcþiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
   2. la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaþie între rude ºi afini pânã la gradul al III-lea inclusiv, precum ºi între soþi.

   Norme metodologice

   151². Definirea unor termeni:

   1. prin contribuabil, în sensul art. 771 din Codul fiscal, se înþelege persoana fizicã cãreia îi revine obligaþia de platã a impozitului.

      În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrãmintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul cãruia se transferã dreptul de proprietate sau dezmembrãmintele acestuia: vânzãtorul, credirentierul, transmiþãtorul în cazul contractului de întreþinere, al actului de dare în platã, al contractului de tranzacþie etc., cu exceptia transferului prin donaþie.

      În contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toþi copermutanþii, coschimbaºii, cu excepþia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliarã, cu un bun mobil, situaþie în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.

      În cazul transferului dreptului de proprietate prin donaþie, calitatea de contribuabil revine donatarului.

      Contribuabil este ºi persoana fizicã din patrimoniul cãreia se transferã dreptul de proprietate sau dezmembrãminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.

      În cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauzã de moarte, prin succesiune legalã sau testamentarã, calitatea de contribuabil revine moºtenitorilor legali sau testamentari, precum ºi legatarilor cu titlu particular;

   2. Prin construcþii de orice fel se înþelege:

      • construcþii cu destinaþia de locuinþã;
      • construcþii cu destinaþia de spaþii comerciale;
      • construcþii industriale, hale de producþie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcãri;
      • orice construcþie sau amenajare subteranã ori suprateranã cu caracter permanent, pentru a cãrei edificare este necesarã autorizaþia de construcþie în condiþiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
   3. prin terenul aferent construcþiilor se înþelege terenuri-curþi, construcþii ºi anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numãrul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
   4. prin terenuri de orice fel, fãrã construcþii, se înþelege terenurile situate în intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinþã, cum ar fi: curþi, grãdini, arabil, pãºune, fâneaþã, forestier, vii, livezi ºi altele asemenea pe care nu sunt amplasate construcþii ºi nu pot fi încadrate în categoria terenurilor aferente construcþiilor în înþelesul lit. c);
   5. prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrãmintelor acestuia se înþelege înstrãinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrãmintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeazã acest transfer: vânzare-cumpãrare, donaþie, rentã viagerã, întreþinere, schimb, dare în platã, tranzacþie, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizeazã în baza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi altele asemenea;
      1. nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã a dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii.
   6. data de la care începe sã curgã termenul este data dobândirii, iar calculul termenului se face în condiþiile dreptului comun.

   151³. Nu se datoreazã impozit la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ºi construcþiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificãrile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.

   Este exceptatã de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donaþie între rude ori afini pânã la gradul al III-lea inclusiv, precum ºi între soþi. Dovada calitãþii de soþ, rudã sau afin se face cu acte de stare civilã.

   Înstrãinarea ulterioarã a proprietãþilor imobiliare dobândite în condiþiile prevãzute la paragrafele 1 ºi 2 va fi supusã impozitãrii, cu excepþia transmiterii dreptului de proprietate prin donaþie între rude ori afini pânã la gradul al III-lea inclusiv, precum ºi între soþi.

   Face excepþie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrãmintelor acestuia pentru proprietãþile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date în aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse în categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determinã pe baza contabilitãþii în partidã simplã.

   În cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datoreazã impozit.

3. Pentru transmisiunea dreptului de proprietate ºi a dezmembrãmintelor acestuia cu titlul de moºtenire nu se datoreazã impozitul prevãzut la alin. (1), dacã succesiunea este dezbãtutã ºi finalizatã în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizãrii procedurii succesorale în termenul prevãzut mai sus, moºtenitorii datoreazã un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

   Norme metodologice

   151⁴. În cazul procedurii succesorale se aplicã urmãtoarele reguli:

   1. finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii;
   2. impozitul datorat va fi achitat de cãtre contribuabil la data întocmirii încheierii finale de cãtre notarul public;
   3. în situaþia în care succesiunea legalã sau testamentarã este dezbãtutã ºi finalizatã prin întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreazã impozit. Nu se datoreazã impozit nici în situaþia în care, dupã finalizarea succesiunii, se solicitã certificat de moºtenitor suplimentar ºi se întocmeºte încheierea finalã suplimentarã înainte de expirarea termenului de 2 ani;
   4. în cazul finalizãrii succesiunii prin întocmirea încheierii finale dupã expirarea termenului de 2 ani, moºtenitorii datoreazã impozitul de 1% prevãzut în art. 77¹ alin. (3) din Codul fiscal;
   5. în cazul în care succesiunea a fost finalizatã prin întocmirea încheierii de finalizare înainte de expirarea termenului de 2 ani ºi se solicitã certificat de moºtenitor suplimentar dupã expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, moºtenitorii datoreazã impozit în condiþiile art. 77¹ alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietãþile imobiliare ce se vor declara ºi menþiona în încheierea finalã suplimentarã;
   6. în cazul succesiunilor vacante ºi a partajului succesoral nu se datoreazã impozit;
   7. impozitul se calculeazã ºi se încaseazã la valoarea proprietãþilor imobiliare cuprinse în masa succesoralã.
      Masa succesoralã, din punct de vedere fiscal ºi în condiþiile art. 771 alin. (1) ºi (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înþelege valoarea proprietãþilor imobiliare dupã deducerea pasivului succesoral corespunzãtor acestora. În pasivul succesiunii se includ obligaþiile certe ºi lichide dovedite prin acte autentice ºi/sau executorii, precum ºi cheltuielile de înmormântare pânã la concurenþa sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri.
      În cazul în care în activul succesoral se cuprind ºi bunuri mobile, drepturi de creanþã, acþiuni, certificate de acþionar etc., se va stabili proporþia valorii proprietãþilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporþional cu cota ce revine fiecãreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
      Dupã deducerea pasivului succesoral corespunzãtor bunurilor imobile, din valoarea acestora se determinã activul net imobiliar reprezentând baza impozabilã;
   8. în cazul în care procedura succesoralã se finalizeazã prin hotãrâre judecãtoreascã, se aplicã dispoziþiile pct. 1517 paragraful 6 din prezentele norme metodologice.
4. Impozitul prevãzut la alin. (1) ºi (3) se calculeazã la valoarea declaratã de pãrþi în actul prin care se transferã dreptul de proprietate sau dezmembrãmintele sale. În cazul în care valoarea declaratã este inferioarã valorii orientative stabilite prin expertiza întocmitã de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertizã, cu excepþia tranzacþiilor încheiate între rude ori afini pânã la gradul al II-lea inclusiv, precum ºi între soþi, caz în care impozitul se calculeazã la valoarea declaratã de pãrþi în actul prin care se transferã dreptul de proprietate.

   (Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanþã de urgenþã nr. 110/2006 începând cu 31.12.2007.)

   Norme metodologice

   151⁵. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevãzut la art. 771 alin. (1) ºi (3) din Codul fiscal se calculeazã la valoarea declaratã de pãrþi. În cazul în care valoarea declaratã de pãrþi este mai micã decât valoarea orientativã stabilitã prin expertizele întocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la aceastã din urmã valoare.

   În cazul proprietãþilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în naturã la capitalul social, astfel:

   • în cazul în care legislaþia în materie impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puþin de valoarea rezultatã din expertiza de evaluare;
   • în cazul în care legislaþia în materie nu impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puþin de valoarea stabilitã în condiþiile art. 771 alin. (4) din Codul fiscal.

   La constituirea sau transmiterea dezmembrãmintelor dreptului de proprietate, impozitul se determinã la valoarea declaratã de pãrþi, dar nu mai puþin de 20% din valoarea orientativã stabilitã prin expertiza întocmitã de camera notarilor publici. Aceeaºi valoare se va stabili ºi la stingerea pe cale convenþionalã sau prin consimþãmântul titularului a acestor dezmembrãminte.

   La transmiterea nudei proprietãþi, impozitul se determinã la valoarea declaratã de pãrþi, dar nu mai puþin de 80% din valoarea orientativã stabilitã prin expertizele camerei notarilor publici.

   Pentru construcþiile neterminate, la înstrãinarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertizã, care va cuprinde valoarea construcþiei neterminate la care se adaugã valoarea terenului aferent declaratã de pãrþi, dar nu mai puþin decât valoarea stabilitã pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertizã va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat în condiþiile legii.

   La schimb imobiliar, impozitul se calculeazã la valoarea fiecãreia din proprietãþile imobiliare transmise.

   În cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliarã, cu un bun mobil, impozitul se calculeazã la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliarã.

5. Camerele notarilor publici vor actualiza cel puþin o datã pe an expertizele privind valoarea de circulaþie a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcþiile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice.

   (Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 65. din Ordonanþã de urgenþã nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.)

6. Impozitul prevãzut la alin. (1) ºi (3) se va calcula ºi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, dupã caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat ºi încasat se vireazã pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrãmintelor acestuia, pentru situaþiile prevãzute la alin. (1) ºi (3), se realizeazã prin hotãrâre judecãtoreascã sau prin altã procedurã, impozitul prevãzut la alin. (1) ºi (3) se calculeazã ºi se încaseazã de cãtre organul fiscal competent. Instanþele judecãtoreºti care pronunþã hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile comunicã organului fiscal competent hotãrârea ºi documentaþia aferentã în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a hotãrârii. Pentru alte proceduri decât cea notarialã sau judecãtoreascã contribuabilul are obligaþia de a declara venitul obþinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculãrii impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moºtenitor sau, dupã caz, a hotãrârilor judecãtoreºti ºi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciarã vor verifica îndeplinirea obligaþiei de platã a impozitului prevãzut la alin. (1) ºi (3) ºi, în cazul în care nu se va face dovada achitãrii acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere pânã la plata impozitului.

   (Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanþã de urgenþã nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.)

   Norme metodologice

   151⁷. Impozitul se va calcula ºi se va încasa de cãtre notarul public, pe chitanþã sau bon fiscal, anterior autentificãrii actului sau semnãrii încheierii de finalizare a procedurii succesorale.

   Impozitul poate fi plãtit de cãtre contribuabil fie în numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, într-un cont al biroului notarial. În cazul plãþii impozitului prin virament bancar, dovada achitãrii se face cu ordinul de platã.

   Documentul de platã a impozitului de cãtre contribuabil se va menþiona în încheierea de autentificare, respectiv în încheierea de finalizare a procedurii succesorale ºi în certificatul de moºtenitor.

   Modelul chitanþelor ce vor fi utilizate de cãtre notarii publici la încasarea impozitului se va stabili ºi se va tipãri de Uniunea Naþionalã a Notarilor Publici din România.

   În îndeplinirea obligaþiei ce le revine, registratorii de carte funciarã vor verifica dacã în cuprinsul actului notarial sunt menþionate documentele de platã a impozitului, prevãzute la paragrafele 1-3.

   Instanþele judecãtoreºti care pronunþã hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile în cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrãmintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competenþã teritorialã a instanþei de fond hotãrârea ºi documentaþia aferentã în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a hotãrârii. În situaþia în care instanþele judecãtoreºti nu transmit în termenul legal documentaþia prevãzutã de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentaþiei prezentate de acesta. În situaþia în care la primirea documentaþiei transmise de instanþele judecãtoreºti constatã diferenþe care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.

   Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilitã potrivit hotãrârii judecãtoreºti sau documentaþiei aferente hotãrârii, în situaþia în care acestea includ valoarea imobilului stabilitã de un expert autorizat în condiþiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulaþie a imobilului.

   În cazul în care în hotãrârea judecãtoreascã nu este precizatã valoarea imobilului stabilitã de un expert autorizat în condiþiile legii sau în documentaþia aferentã hotãrârii nu este cuprinsã expertiza privind stabilirea valorii de circulaþie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili în condiþiile pct. 1516 din prezentele norme metodologice.

   În cazul transferurilor prin alte modalitãþi decât procedura notarialã sau judecãtoreascã, contribuabilul are sarcina declarãrii venitului la organul fiscal competent, în termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condiþiile legii.

   În cazul în care se solicitã intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembrãmintelor acestuia, în temeiul hotãrârii judecãtoreºti, registratorii de carte funciarã vor verifica existenþa deciziei de impunere emise de organul fiscal competent ºi dovada achitãrii impozitului.

   În cazul transferurilor prin executare silitã, dupã expirarea termenului de 10 zile inclusiv, în care contribuabilul avea sarcina declarãrii venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalitãþi decât procedura notarialã sau judecãtoreascã, organul de executare silitã sau cumpãrãtorul, dupã caz, trebuie sã solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului ºi emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentaþiei aferente transferului.

7. Impozitul stabilit în condiþiile alin. (1) ºi (3) se distribuie astfel:
   1. o cotã de 50% se face venit la bugetul consolidat;
   2. o cotã de 50% se face venit la bugetul unitãþilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cãrora se aflã bunurile imobile ce au fãcut obiectul înstrãinãrii.

   (Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 651. din Ordonanþã de urgenþã nr. 109/2009 începând cu 14.05.2010.)

8. Procedura de calculare, încasare ºi virare a impozitului perceput în condiþiile alin. (1) ºi (3), precum ºi obligaþiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanþelor publice ºi ministrului justiþiei, cu consultarea Uniunii Naþionale a Notarilor Publici din România.
   (Pus în aplicare prin Procedurã din 17/11/2008 începând cu 24.11.2008.)
   (Art. 771. a fost modificat prin punctul 55. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.)

   Norme metodologice

   În situaþia în care transferul dreptului de proprietate asupra construcþiilor sau terenurilor se efectueazã prin hotãrâre judecãtoreascã, stabilirea impozitului pe veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal se face de cãtre organul fiscal competent pe baza informaþiilor transmise de instanþele judecãtoreºti.

   Prin organ fiscal competent pentru stabilirea impozitului datorat se înþelege:

   1. organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul are adresa unde îºi are domiciliul potrivit legii sau adresa unde locuieºte efectiv, în cazul în care aceasta este diferitã de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
   2. organul fiscal în a cãrui razã teritorialã este situat imobilul înstrãinat, pentru persoanele fizice care nu au domiciliul fiscal în România.

   Instanþele judecãtoreºti care pronunþã hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile comunicã organului fiscal din raza de competenþã teritorialã a instanþei de fond hotãrârea ºi documentaþia aferentã în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a hotãrârii. Organul fiscal din raza de competenþã teritorialã a instanþei de fond transmite hotãrârea ºi documentaþia aferentã, în termen de 5 zile de la primirea acestora, la organul fiscal competent pentru stabilirea impozitului datorat.

   În termen de 15 zile de la primirea documentaþiei, organul fiscal competent stabileºte impozitul pe veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal ºi emite Decizia de impunere privind veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal, cod 14.13.02.13/10.

   Decizia de impunere se emite în douã exemplare:

   • un exemplar se transmite prin poºtã cu confirmare de primire sau se înmâneazã contribuabilului sub semnãturã;
   • un exemplar se arhiveazã la dosarul contribuabilului.

   Calculul impozitului se face prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil determinat pe baza informaþiilor transmise de instanþele judecãtoreºti. Impozitul pe veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal se plãteºte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, conform legii.

Rectificarea impozitului

( Paragraful a fost modificat prin punctul 56. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.)

Art. 77². - În cazul în care, dupã autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesoralã de cãtre notarul public, se constatã erori sau omisiuni în calcularea ºi încasarea impozitului prevãzut la art. 77¹ alin. (1) ºi (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceastã situaþie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaþi la art. 77¹ alin. (1) ºi (3), în vederea încasãrii impozitului. Rãspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea eronatã a impozitului prevãzut la art. 77¹ alin. (1) ºi (3) este angajatã numai în cazul în care se dovedeºte cã neîncasarea integralã sau parþialã este imputabilã notarului public care, cu intenþie, nu ºi-a îndeplinit aceastã obligaþie.

Art. 77². a fost modificat prin punctul 56. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.

Obligaþiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietãþilor imobiliare

Art. 77³. Notarii publici au obligaþia sã depunã semestrial la organul fiscal teritorial o declaraþie informativã privind transferurile de proprietãþi imobiliare, cuprinzând urmãtoarele elemente pentru fiecare tranzacþie:

1. pãrþile contractante;
2. valoarea înscrisã în documentul de transfer;
3. impozitul pe venitul din transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal;
4. taxele notariale aferente transferului.

Sursa: www.notar-expert.ro

Impozitul pe clãdiri

Persoane fizice

Orice persoanã care are în proprietate o clãdire situatã în Romînia datoreazã un impozit anual pentru clãdire.

Dacã o persoanã dobândeºte, construieºte, extinde, îmbunãtãþeºte sau înstrãineazã o clãdire, aceasta are obligaþia de a depune o declaraþie fiscalã la compartimentul de specialitate al autoritãþii administraþiei publice locale în a cãrei razã de competenþã se aflã clãdirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrãinãrii sau construirii.

Impozitul pe clãdiri este reglementat prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificãrile ulterioare.

Orice persoanã care are în proprietate o clãdire situatã în România datoreazã un impozit anual pentru acea clãdire.

Impozitul pe clãdiri se datoreazã cãtre bugetul local al unitãþii administrativ-teritoriale în care este amplasatã clãdirea.

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clãdiri se calculeazã prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilã a clãdirii.

Valoarea impozabilã a clãdirii, exprimatã în lei, se determinã prin înmulþirea suprafeþei construite desfaºurate a acesteia, exprimatã în metri pãtraþi, cu valoarea impozabilã corespunzãtoare, exprimatã în lei/mp, stabilitã anual prin Anexa 1 din HCL nr. 330/2012.

Pentru determinarea suprafeþei construite desfaºurate, în cazul clãdirilor care nu pot fi efectiv mãsurate pe conturul exterior, asupra suprafeþei utile se aplicã coeficientul de transformare de 1,20.

1. Criterii luate în calcul la stabilirea impozitului pe clãdiri
   1. Natura materialului din care sunt construiþi pereþii exteriori

      În cazul unei clãdiri care are pereþii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clãdirii se identificã materialul care are valoarea impozabilã cea mai mare corespunzãtoare tipului clãdirii respective:

      • Clãdire cu cadre din beton armat sau cu pereþi exteriori din cãrãmidã arsã sau din orice materiale rezultate în urma unui tratament termic ºi/sau chimic;
      • Clãdire cu pereþii exteriori din lemn, din piatrã naturalã, din cãrãmidã nearsã, din vãlãtuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic ºi/sau chimic.
   2. Existenþa utilitãþilor

      Pentru determinarea valorii impozabile a clãdirilor se au în vedere instalaþiile cu care este dotatã clãdirea - clãdirile dotate cumulativ cu instalaþii de apã, de canalizare, electrice ºi de încãlzire sunt impozitate diferenþiat faþã de cele la care lipseºte una din aceste dotãri (vezi coloana 2 sau 3 din tabel).

      • Instalaþie de apã - alimentare cu apã:
        • prin conducte - reþele publice;
        • direct - surse naturale - puþ, fântânã sau izvor - sistem propriu.
      • Instalaþie de canalizare - dotatã cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în reþeaua publicã;
      • Instalaþie electricã - dotatã cu cablaje interioare racordate la:
        • reþeaua publicã;
        • la o sursã de energie electricã - grup electrogen, microcentralã, instalaþii eoliene sau microhidrocentralã.
      • Instalaþie de încãlzire - dacã se face prin intermediul agentului termic abur sau apã calda
        • centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare localã sau centrale termice proprii;
        • îl transmit în sistemul de distribuþie în interiorul clãdirii, constituit din conducte ºi radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum ºi prin intermediul sobelor încãlzite cu gaze/ convectoare.
   3. Anul construcþiei

      Valoarea impozabilã se reduce în funcþie de anul terminãrii clãdirii, dupã cum urmeazã:

      • cu 20% pentru clãdirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinþã;
      • cu 10% pentru clãdirea care are o vechime cuprinsã între 30 - 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinþã.

      În cazul unei clãdiri la care au fost executate lucrãri de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal anul terminãrii se actualizeazã, astfel cã acesta se considerã ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrãri .

   4. Suprafaþa clãdirii

      În cazul clãdirii utilizate ca locuinþã, a cãrei suprafaþã construitã desfãºurata depãºeºte 150 de metri pãtraþi, valoarea impozabilã a acesteia se majoreazã cu cate 5% pentru fiecare 50 mp sau fracþiune din aceºtia;

      În cazul clãdirii utilizate ca locuinþã, a cãrei suprafaþã construitã desfaºuratã depãºeºte 150 mp, pentru care existã act de dezmembrare ºi un singur proprietar, impozitul se va calcula la întreaga suprafaþã a clãdirii luatã ca întreg.

   5. Rangul localitãþii ºi zona de amplasare a imobilului

      Valoarea impozabilã a clãdirii se ajusteazã în funcþie de rangul localitãþii ºi zona în care este amplasatã clãdirea, prin înmulþirea acesteia cu coeficientul de corecþie corespunzãtor, prevãzut în urmãtorul tabel:

      ZONA ÎN CADRUL LOCALITÃÞII	RANGUL LOCALITÃÞII
      A	2,50
      B	2,40
      C	2,30
      D	2,20

      Zonele A, B, C ºi D din intravilan sunt stabilite conform Hotãrârii Consiliului Local nr. 614/2002 modificatã ºi completatã prin H.C.L.M. nr. 236/2005, privind încadrarea pe zone a terenurilor din Municipiul Constanþa.

      Pentru clãdirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri ºi 8 apartamente, coeficienþii de corecþie menþionati la punctul 1 vor fi diminuaþi cu 0.10.

      Constanþa este municipiu de rangul I, inclusiv Palazu Mare ºi Mamaia, care sunt localitãþi componente ale municipiului Constanþa.

      Exemplu de calcul :
      Su x K = Scd
      Scd x Vimp = Vi
      Vi x Cc x Cr x 0.1 % = Impozit clãdire / an

      Legendã
      Su = suprafaþa utilã
      K = coeficient de transformare = 1,20
      Scd = suprafaþa construitã desfãºuratã
      Vimp = valoare impozabilã / metru pãtrat
      Vi = valoare de impunere
      Cc = coeficient de corecþie rang-zonã
      Cr = coeficient reducere an construcþie

2. Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deþin mai multe clãdiri

   Persoanele fizice care au în proprietate douã sau mai multe clãdiri datoreazã un impozit pe clãdiri, majorat dupã cum urmeazã:

   • cu 65% pentru prima clãdire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
   • cu 150% pentru a doua clãdire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
   • cu 300% pentru a treia clãdire ºi urmãtoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

   Nu intrã sub incidenþa acestui alineat persoanele fizice care deþin în proprietate clãdiri dobândite prin succesiune legalã.

   În cazul deþinerii a douã sau mai multe clãdiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determinã în funcþie de ordinea în care proprietãþile au fost dobândite, aºa cum rezultã din documentele ce atestã calitatea de proprietar.

   Persoanele fizice care au aceastã situaþie au obligaþia sã depunã o declaraþie specialã la compartimentele de specialitate ale autoritãþilor administraþiei publice locale în raza cãrora îºi au domiciliul, precum ºi la cele în raza cãrora sunt situate celelalte clãdiri ale acestora. Modelul declaraþiei speciale va fi cel prevãzut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.

DECLARARE, ÎNSTRÃINARE, MODIFICARE

PLATA IMPOZITULUI

Impozitul / taxa pe clãdiri se plãteºte anual, în doua rate egale, pânã la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Impozitul anual pe clãdiri, datorat aceluiaºi buget local de cãtre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pânã la 50 lei inclusiv, se plãteºte integral pânã la primul termen de platã. În cazul în care contribuabilul deþine în proprietate mai multe clãdiri amplasate pe raza aceleiaºi unitãti administrativ - teritoriale, suma de 50 lei se referã la impozitul pe clãdiri cumulat.

Pentru plata cu anticipaþie a tuturor obligaþiilor cãtre bugetul local pânã la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordã o bonificaþie de 10% la impozitul pe clãdiri.

Retrocedarea

Parcursul urmat de act normativ a fost unul anevoios ºi de duratã. Dupã ce la începutul lunii aprilie, reprezentanþii Curþii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au convenit asupra proiectului, iar Guvernul ºi-a angajat rãspunderea în faþa Parlamentului, forma oficialã a Legii a fost, în sfârºit, fãcutã publicã.

Actul normativ enunþã o serie de prevederi clare, încã de la început - imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în naturã. În situaþia în care restituirea în naturã a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilã, singura mãsurã reparatorie în echivalent care se acordã este compensarea prin puncte.

Avem de-a face, aºadar, cu douã elemente de bazã - restituirea în naturã ºi compensarea prin puncte.

Restituirea în naturã înseamnã restituirea imobilului preluat în mod abuziv; în ceea ce priveºte terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament.

Dupã cum am precizat ºi mai sus, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în naturã foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, cu respectarea, însã, a unei condiþii esenþiale - proprietarii vor pãstra destinaþia imobilelor retrocedate timp de 10 ani!

Actul normativ specificã ºi faptul cã, la propunerea motivatã a deþinãtorilor actuali, Guvernul va stabili, prin hotãrâre, imobilele pentru care foºtii proprietari sau, dupã caz, moºtenitorii acestora au obligaþia de a menþine afectaþiunea de interes public.

În aceastã perioadã de 10 ani în care este obligatorie menþinerea afectaþiunii de interes public, plata cheltuielilor de întreþinere aferente imobilului respectiv revine deþinãtorilor actuali. Noul proprietar beneficiazã de plata unei chirii, stabilitã în funcþie de valoarea de piaþã, prin hotãrâre a Guvernului.

De asemenea, în situaþia în care pentru activitãþile de interes public nu este necesarã întreaga suprafaþã a imobilului, aceasta poate fi restrânsã, chiria recalculându-se în mod corespunzãtor.

În situaþia în care, în perioada de 10 ani, imobilul nu mai este necesar activitãþilor de interes public, obligaþia menþinerii afectaþiunii înceteazã de drept.

Cererile de restituire care nu pot fi soluþionate prin restituire în naturã la nivelul entitãþilor învestite de lege se soluþioneazã prin acordarea de mãsuri compensatorii sub formã de puncte. Pentru aplicarea acestei mãsuri, legea prevede constituirea a douã organisme:

• Comisia Naþionalã pentru Compensarea Imobilelor;
• Fondul naþional al terenurilor agricole ºi al altor imobile, administrat de Agenþia Domeniilor Statului (ADS).
  • Fondul naþional se constituie iniþial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în naturã, aflate în proprietatea privatã a statului ºi în administrarea Agenþiei Domeniilor Statului. Fondul naþional se poate completa ulterior cu alte imobile proprietate a statului, la propunerea instituþiilor publice deþinãtoare.
  • Lista imobilelor din Fondul naþional va fi publicatã pe pagina de internet a ADS ºi transmisã Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor (ANRP) pânã la data de 1 iulie 2014.
  • Referitor la terenurile puse la dispoziþia comisiilor locale în vederea finalizãrii procesului de restituire, dar nerestituite foºtilor proprietari pânã la data de 1 ianuarie 2016, acestea vor intra, de drept, în Fondul naþional ºi for fi afectate valorificãrii punctelor acordate.
  • Ulterior, pânã la 1 ianuarie 2015, Comisia Naþionalã va publica valoarea fiecãrui imobil din Fondul naþional. Pentru imobilele trecute în Fondul naþional ulterior datei de 1 ianuarie 2015, valoarea se publicã în termen de 30 de zile.
• în vederea acordãrii de mãsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în naturã, entitãþile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naþionale deciziile care conþin propunerea de acordare de mãsuri compensatorii, întreaga documentaþie care a stat la baza emiterii acestora ºi documentele care atestã situaþia juridicã a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcþii demolate.
• deciziile vor fi însoþite de înscrisuri care atestã imposibilitatea atribuirii în compensare totalã sau parþialã a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deþinute de entitatea învestitã de lege.
• comisiile judeþene de fond funciar ºi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureºti pot propune Comisiei Naþionale soluþionarea cererilor de retrocedare prin acordare de mãsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai dupã epuizarea suprafeþelor de teren agricol afectate restituirii în naturã, identificate la nivel local.
• secretariatul Comisiei Naþionale, în baza documentelor transmise, procedeazã la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenþei dreptului persoanei care se considerã îndreptãþitã la mãsuri reparatorii.
• evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrãrii în vigoare a noii legi de cãtre Secretariatul Comisiei Naþionale ºi se exprimã în puncte.

Un punct are valoarea de un leu!

• Numãrul de puncte se stabileºte dupã scãderea valorii actualizate a despãgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.
• Ulterior verificãrii ºi evaluãrii, la propunerea Secretariatului Comisiei Naþionale, Comisia Naþionalã valideazã sau invalideazã decizia entitãþii învestite de lege ºi, dupã caz, aprobã punctajul stabilit.
• În cazul validãrii deciziei entitãþii învestite de lege, Comisia Naþionalã emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
• Potrivit proaspãtului act normativ, instituþiile publice au obligaþia de a soluþiona cererile formulate ºi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, dupã cum urmeazã:
  1. în termen de 12 luni, entitãþile învestite de lege care mai au de soluþionat un numãr de pânã la 2.500 de cereri;
  2. în termen de 24 de luni, entitãþile învestite de lege care mai au de soluþionat un numãr cuprins între 2.500 ºi 5.000 de cereri;
  3. în termen de 36 de luni, entitãþile învestite de lege care mai au de soluþionat un numãr de peste 5.000 de cereri.
• Reþinem! Aceste termene se aplicã de la data de 1 ianuarie 2014.
• Dacã entitatea învestitã de lege nu emite decizia în termenele de mai sus, persoana care se considerã îndreptãþitã se poate adresa secþiei civile a tribunalului în a cãrui circumscripþie se aflã sediul instituþiei, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevãzute de lege pentru soluþionarea cererilor.
• Totodatã, deciziile emise pot fi atacate de persoana care se considerã îndreptãþitã la aceeaºi instanþã judecãtoreascã menþionatã, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii.
• Reþinem! Cererile sau acþiunile în justiþie formulate sunt scutite de taxa judiciarã de timbru.

Sursa: legestart.ro

Subvenþii cãldurã

Download documentatie

Zona Metropolitanã Constanþa - prima structurã administrativã de tip european din România

În perspectiva integrãrii în Uniunea Europeanã, a descentralizãrii ºi a regionalizãrii administrative, ºansa comunitãþilor locale este aceea de a se solidariza în jurul unor proiecte comune, menite sã promoveze interesele acestora în contextul unui climat de concurenþã globalã ºi a noilor realitãþi socio-economice.

În baza discuþiilor preliminare purtate în anul 2006 între reprezentanþii unitãþilor administrativ-teritoriale din zona de proximitate a municipiului Constanþa ºi în baza ultimelor modificãri legislative incidente în domeniul administraþiei publice locale, respectiv adoptarea Legii nr. 286/06-07-2006 pentru modificarea ºi completarea Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001, Primãria Municipiului Constanþa a avut iniþiativa constituirii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã , proces laborios care s-a finalizat prin semnarea actelor de constituire de cãtre toþi cei 14 primari, precum ºi de preºedintele Consiliului Judeþean Constanþa.

Zona Metropolitanã Constanþa are o populaþie de cca. 500 000 de locuitori ºi reprezintã prima structura administrativã de acest tip din România, fiind alcãtuitã din 14 localitãþi: Constanþa, Nãvodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol, Mihail Kogãlniceanu, Cumpãna, Valul lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu ºi Poarta Albã.

De asemenea, Zona Metropolitanã Constanþa se doreºte a fi un instrument administrativ eficient în scopul promovãrii unor proiecte comune de dezvoltare integratã a zonei ºi de atenuare a discrepanþelor de dezvoltare dintre localitãþi, un facilitator privind atragerea investiþiilor ºi a Fondurilor Structurale, o platformã de colaborare între unitãþile administrativ-teritoriale componente ºi un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice.

În acest sens obiectivele constituirii Zonei Metropolitane Constanþa sunt:

• Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaþii ºi energie;
• Reducerea disparitãþilor dintre localitãþile situate în zona metropolitanã;
• Dezvoltarea de noi zone rezidenþiale ºi cartiere de locuinþe;
• Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea serviciilor publice;
• Protecþia mediului ºi dezvoltarea durabilã;
• Dezvoltarea turismului ºi a sectorului terþiar;
• Dezvoltarea economicã integratã;
• Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare ºi combaterea excluziunii sociale ºi a dezechilibrelor sociale;
• Atragerea de noi investiþii ºi creºterea accesului la resurse.

Pentru relaþii suplimentare în legãtura cu constituirea zonei metropolitane, vã stãm la dispoziþie la telefon: 0241/488.143, fax: 0241/708.189; email: ani.merla@primaria-constanta.ro, persoane de contact d-na Ani Merla - Administrator delegat al Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã «Zona Metropolitane Constanþa» ºi dl. Adrian Crãciun - purtãtorul de cuvânt al Zonei Metropolitane

ARGUMENTE SOCIO-ECONOMICE ªI DE ORDIN TEHNIC

Din punct de vedere social, constituirea Zonei Metropolitane Constanþa va contribui la atenuarea discrepanþelor de percepþie a statutului social diferit între cetãþenii care locuiesc în municipiul Constanþa ºi cei care locuiesc în localitãþile mai mici din jur.

În prezent, datoritã cutumelor ºi prejudecãþilor existente, mediul rural este stigmatizat în raport cu cel urban, ceea ce genereazã consecinþe negative asupra populaþiei ºi afecteazã deopotrivã mediul economic, serviciile publice furnizate, modul de desfãºurare a procesului educaþional ºi, în general, gradul de confort social din mediul rural.

În acest context, preþurile locuinþelor din localitãþile din jurul Constanþei sunt sensibil mai mici decât preþurile locuinþelor de acelaºi tip din municipiul Constanþa, o serie de servicii publice de strictã necesitate (furnizarea energiei termice, transport în comun, salubritate, canalizare ºi chiar alimentare cu apã) sunt indisponibile în câteva localitãþi din mediul rural situate în jurul municipiului Constanþa, ºcolile din localitãþile din jurul Constanþei sunt în general evitate datoritã bazei materiale precare ºi a lipsei cadrelor didactice pregãtite, iar investitorii ocolesc localitãþile mai mici ºi îºi orienteazã investiþiile în special în municipiul Constanþa.

Constituirea Zonei Metropolitane Constanþa ar putea diminua discrepanþele existente între mediul urban ºi cel rural, în primul rând prin crearea unei identitãþi comune a întregului teritoriu metropolitan, în sensul asimilãrii acestuia cu municipiul Constanþa ºi cu forþa economicã, socialã ºi politica a acestuia, iar pe de altã parte ar deschide porþile unei colaborãri permanente între localitãþile care compun zona metropolitanã ºi ar crea posibilitatea implementãrii în comun a unor proiecte de interes zonal.

De asemenea, abordarea problemelor sociale cu care se confruntã populaþia din aceastã zonã se poate face într-un mod integrat, la nivelul întregului teritoriu metropolitan, în primul rând prin identificarea principalelor categorii sociale defavorizate ºi analizarea nevoilor acestora, urmatã de aplicarea unor soluþii eficiente pentru ameliorarea situaþiei acestor persoane.

În contextul procesului de descentralizare intensivã, atribuþiile în domenii ca: asistenþa socialã, ocuparea forþei de muncã ºi coeziunea socialã, educaþia ºi învãþãmântul, tineretul, cultura ºi sportul, pot fi delegate, într-o formã sau alta, cãtre viitoarea structurã asociativã metropolitanã.

Din punct de vedere economic, constituirea Zonei Metropolitane Constanþa ar oferi un semnal clar investitorilor care doresc sã investeascã în aceastã regiune, în sensul ca dezvoltarea zonei se va realiza într-un mod integrat, în baza unor strategii, obiective ºi planuri de acþiune comune. De asemenea, delimitarea principalelor zone funcþionale la nivelul zonei metropolitane va stimula un aflux investiþional fãrã precedent în aceastã zonã ºi va distribui în mod echilibrat, la nivelul întregului teritoriu metropolitan, actuala presiune investiþionalã existentã în prezent în municipiul Constanþa.

Primul pas trebuie sã îl constituie adoptarea unei decizii comune cu privire la stabilirea concretã a acelor zone ce vor fi dedicate exclusiv dezvoltãrii unor activitãþi economice, inclusiv tipul de activitãþi ce vor fi permise ºi eventualele facilitãþi oferite investitorilor. Aceastã decizie comunã va trebui supusã aprobãrii în fiecare din cele paisprezece Consilii Locale ale unitãþilor administrativ teritoriale care formeazã Zona Metropolitanã Constanþa.

Dupã stabilirea clarã a acelor suprafeþe de teren care vor avea ca destinaþie susþinerea unor activitãþi economice, trebuie demarate diligenþele în vederea scoaterii acestor suprafeþe din circuitul agricol (dacã este cazul) ºi viabilizãrii acestora din punct de vedere al infrastructurii de bazã, cu atât mai mult cu cât acest tip de activitãþi pot fi finanþate prin intermediul Fondurilor Structurale (Programul Operaþional Regional - Axa prioritarã 3, Programul Operaþional Sectorial de Mediu ºi Programul Operaþional Sectorial de Creºtere a Competitivitãþii Economice).

De asemenea, elaborarea unui plan de dezvoltare economicã a Zonei Metropolitane Constanþa va încuraja atât companiile locale, cât ºi cele strãine sã investeascã în aceastã zonã, fãrã a risca pe viitor sã-ºi restricþioneze activitatea datoritã apropierii de zonele de locuit sau incidenþei altor norme de mediu (zgomot, poluare, etc.).

În cadrul viitoarei asociaþii de dezvoltare metropolitanã se poate constitui ºi un departament care sã promoveze investiþiile în zonã ºi sã întreþinã legatura ºi relaþiile cu posibilii investitori, îndeplinind totodatã ºi rolul de a populariza oportunitãþile, resursele ºi potenþialul zonei atât la nivel naþional, cât ºi la nivel internaþional.

Din punct de vedere tehnic, constituirea Zonei Metropolitane Constanþa va crea posibilitatea realizãrii ºi implementãrii unor mari proiecte comune de interes zonal ºi chiar regional.

În prezent, proiecte precum viabilizarea unor suprafeþe de teren din punct de vedere al infrastructurii de bazã, extinderea ºi reabilitarea reþelelor de alimentare cu apã ºi canalizare ºi integrarea acestora în sistemul de epurare a apelor uzate, extinderea reþelei de gaze, modernizarea ºi reabilitarea infrastructurii de transport sunt tratate izolat la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ teritoriale. Aceastã abordare greºitã, precum ºi necorelarea planurilor urbanistice ale diferitelor localitãþi ce compun zona metropolitanã, a fãcut pe de o parte sã aparã anumite anomali în ceea ce priveºte dezvoltarea integratã ºi armonioasã a regiunii restrânse, în sensul intrepãtrunderii zonelor rezidenþiale cu cele agricole ºi zootehnice sau cu cele economice ºi de depozitare, iar pe de altã parte a generat o puternicã discontinuitate a amenajãrii ºi mobilãrii teritoriului (diverse proiecte de extindere ºi modernizare a infrastructurii de bazã s-au oprit la limita administrativ-teritorialã a localitãþilo

O abordare diferitã, în sensul integrãrii din punct de vedere tehnic a diferitelor proiecte locale ar putea genera economii importante la bugetele locale ºi ar eficientiza foarte mult activitatea în domeniile enunþate. Astfel, spre exemplu, pentru un proiect de extindere a reþelei de alimentare cu apã ºi canalizare într-o zonã mai amplã, situatã la interferenþa mai multor unitãþi administrativ teritoriale ºi destinatã ulterior pentru construcþia de locuinþe, se poate elabora un singur studiu de fezabilitate, un singur proiect tehnic de execuþie, cu un singur set de avize ºi autorizaþii, se organizeazã o singurã licitaþie pentru sub-contractarea executãrii lucrãrilor ºi, în final, se realizeazã o singurã investiþie. Acest exemplu poate fi extrapolat cu uºurinþã ºi la alte proiecte desfãºurate în zonã, inclusiv în domeniul parteneriatului public-privat.

Având în vedere faptul cã multe din aceste proiecte pot fi propuse spre finanþare atât în cadrul Fondurilor Structurale cât ºi în cadrul altor programe de finanþare naþionale sau internaþionale, ceea ce impune respectarea regulilor specifice impuse de acestea, abordarea integratã ºi colaborarea între diverºi actori interesaþi de realizarea acestor proiecte, pe lângã faptul cã reprezintã o valoare adãugatã incontestabilã, constituie ºi un argument important în decizia finanþatorilor de a finanþa astfel de proiecte.

Referindu-ne strict la Fondurile Structurale, regula de pre-finanþare a proiectelor ar crea o mare dificultate în gãsirea surselor de finanþare, în special pentru localitãþile mici, iar eligibilitatea acestora în ceea ce priveºte obþinerea de credite din partea bãncilor ar fi afectatã de potenþialul scãzut al bugetului local ºi de lipsa celorlalte resurse disponibile care ar putea constitui garanþii reale în acordarea unor astfel de credite. Dacã mai adãugãm ºi faptul cã evaluarea de cãtre finanþator a capacitãþii administrative a aplicantului este o condiþie obligatorie ºi prealabilã acordãrii finanþãrii, vom ajunge fãrã echivoc la concluzia cã localitãþile mici vor fi din start excluse de la ºansa de a obþine finanþãri în cadrul Fondurilor Structurale, dacã nu se vor asocia în structuri comune, capabile sã promoveze ºi sã credibilizeze acþiunile ºi proiectele acestora.

În acest context, constituirea Zonei Metropolitane Constanþa va facilita din punct de vedere tehnic elaborarea ºi implementarea unor proiecte comune, la scarã regionalã, prin construirea unei expertize în acest domeniu, prin îmbunãtãþirea capacitãþii administrative de gestionare a unor astfel de acþiuni (în contextul regulilor specifice impuse de diverºi finanþatori) ºi prin posibilitatea angajãrii în comun a unor resurse.